Ultrajul face parte din categoria infractiunilor contra autoritatii.
Statul îşi exercită funcţiile prin intermediul organelor sale iar autoritatea organelor de stat constituie o valoare socială ocrotită de legea penală.
Autoritatea statului si a functionariilor sai poate fi stirbita prin anumite fapte care lovesc în prestigiul şi credibilitatea de care trebuie să se bucure funcţionarii săi.
Elementul material al infracţiunilor contra autoritatii constă în acţiunea prin care se manifestă dispreţ au un caracter ofensator faţă de autoritatile romane
Cum este reglementat ultrajul in lege
Infractiunea de ultraj este prevazuta in art.257 din Codul penal. Are o forma de baza si variante asimilate.
In forma de baza consta in ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul.
Acestea sunt săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii,
Exista si o varianta asimilata a infractiunii de ultraj.
Aceasta consta in săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
Ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu,.
Se sancţionează faptele comise în condiţiile alin. (2), dacă privesc un membru de familie al funcţionarului public.
Varianta agravanta a infractiunii de ultraj.
Se refera la faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii.
Cerinta esentiala pentru infractiunea de ultraj
Din definitia legala a infractiunii de ultraj rezulta conditia esentiala pentru existenta infractiunii.
Fapta sa fie comisa impotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
De asemenea, sa se afle în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii.
Obiectul actiunilor de ultraj
Sunt lezate relatiile sociale referitoare la respectiul datorat autoritatilor de stat si functionarilor care exercita o activitate in cadrul acestora.
Se aduce atingere prestigiului functiei exercitate de persoana protejata.
Pot fi lezate si relatiile sociale referitoare la libertatea psihica ori integritatea corporala sau sanatatea functionarului public.
Asadar, poate fi lezat corpul persoanei, bunul persoanei ori un membru de familie al functionarului
In ce consta actiunea la infractiunea de ultraj
Amenintarea unui functionar public cvare indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.
Trebuie sa fie aflat in exercitarea atributiilor de serviciu.
Lovirea sau amenintarea functionarului respectiv.
Vatamarea corporala impotriva functionarului respectiv.
Lovirile sau vatamarile corporale savarsite impotriva unui astfel de functionar.
Ori, omorul savarsit impotriva unui asemnea functionar.
Ultrajul, studiu de caz, cand inculpatul a agresat politistul dar a fost achitat
Ultrajul, ca infractiune, trebuie sa indeplineasca anumite cerinte.
In urmatorul exemplu nu a fost indeplinita conditia ca functionarul sa se afle in exercitarea atributiilor de serviciu.
Motiv pentru care l-a achitat pe inculpat pentru infractiunea de ultraj.
Desi, politistul a fost agresat, a participat si fratele inculpatului, au interveni si colegii politistului.
Inculpatul a fost trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.
S-a retinut ca lucrătorii de poliție judiciară au procedat, conform atribuțiunilor de serviciu, la o verificare a situației deșeurilor de fier, achiziționat de societatea comerciala.
Au constatat diferente semnificative între stocurile criptic și faptic ale depozitului, de circa 15 tone.
S-a observat existența unor documente care atestau efectuarea unor operațiuni cu aparență de fictivitate.
Lucrătorii de Poliție judiciară s-au sesizat din perspectiva art. 9 din Legea 241/2005.
Au înregistrat la această unitate de parchet un dosar.
Invinuitul l-a contactat pe politist oferindu-i mita
Invinuitul l-a contactat pe un agent realizând că se află în fața iminenței unei anchete penale pentru evaziune fiscală.
Respectiv, disp. art. 6 și art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005. I-a oferit mită, în scopul îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiunilor de serviciu.
Polițistul a sesizat în mod corespunzător ororganele judiciare.
A fost surprins în flagrant învinuitul, oferind suma de 150 lei polițistului, în scopul expus.
S-a dispus inceperea urmaririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscala, faptă prevazuta de art. 6 și art. 9 lit.b din Legea 241 /2005.
Prejudiciul estimat era de circa 7.000 lei, măsură procesuală luată având în vedere constatarea inițiala lucrătorilor de poliție judiciară.
Ce s-a constatat la urmarirea penala
După prezentarea materialului de urmărire penală la procuror, învinuitul a fost chemat la sediul politiei.
Trebuia sa aduca fisa de magazie, unul dintre actele contabile necesare instrumentării dosarului evaziune fiscală.
Respectivul s-a prezentat la sediul unității de poliție, însoțit de fratele său, fiind așteptat de lucrătorul de poliție pentru a-i întocmi dovada de predare a actului solicitat.
Invinuitul a rămas la intrarea în unitatea de poliție, sala de așteptare. Celalalt a intrat în biroul lucrătorului de politie judiciară, în scopul menționat.
Pentru că înscrisul prezentat avea probleme în sensul că pe acesta apăreau modificări, polițistul a întrebat care este explicatia acestui fapt.
In acest moment respectivul a devenit brusc agitat, a trântit foaia pe jos și a ieșit spre poarta unității de poliție, înjurând atât acest polițist cât și pe ceilalți implicați în dosarele penale ce i se instrumentează. I
Polițistul s-a dus după învinuit și a apucat să îl prindă de mânecă.
I-a solicitat să se liniștească și să rămână sa întocmească dovada procedurală a întocmirii actului.
Gradul de agitație al invinuitului a crescut, manifestat prin cuvinte și strigăte apte de a fi produs larmă.
Acest fapt a atras imediat atenția mai multor colegi ai lucrătorului de poliție, aflați în interiorul sediului.
Alertat de strigătele fratelui său, învinuitul a alergat la rândul său către locul unde se afla acesta, s-a interpus.
Practic l-a bruscat pe polițist, între acesta și fratele său exact în momentul când respectivul îi pusese mâna în gât polițistului.
In ce a constat ultrajul si altercatiile intre politie si agresor
Peste umărul fratelui său și încurajat probabil de intervenția acestuia, învinuitul i-a aplicat o lovitură de pumn în figura polițistului.
Politistul a reușit să evite printr-o eschivă laterală cu capul, astfel că pumnul agresorului i-a șters fața.
Imediat au intervenit alți lucrători de poliție aflați în zonă.
Au imobilizat agresorii, au întocmit rapoarte de eveniment și au sesizat procurorul.
Pentru ce motive a retinut instanta ca ultrajul nu exista
Analizand probele administrate in procesul penal, instanta constata ca fapta nu exista fapta de ultraj.
Utrajul consta in lovirea sau orice acte de violenta savarsite impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii.
In declaratie martorul arata ca impotriva inculpatului s-a deschis un dosar penal de evaziune fiscala si pentru dare de mita.
Procurorul a dispus ca inculpatul sa depuna inscrisuri care lipseau.
Deoarece se afla la sediul Politiei l-a chemat pe inculpat acolo, a observat ca acesta modificase un inscris si l-a intrebat de ce l-a modificat.
Deoarece nu putea retine inscrisurile decat prin incheierea unui proces verbal a fugit dupa inculpat.
L-a prins de mana si i-a spus sa vina inapoi sa incheie procesul verbal. Acesta a inceput sa il impinga si a venit si fratele sau.
La un moment dat s-a trezit cu un pumn la care nu s-a asteptat.
Mai arata ca au intervenit colegii de la biroul economic, s-au bagat, i-au despartit.
A fost intrebat daca dosarul de evaziune fiscala era in competenta sa la momentul la care a avut loc incidentul.
Martorul arata ca primele acte de cercetare au fost efectuate de acesta.
El a facut controlul si apoi ca sef de post a dat dispozitie ca alt lucrator sa se ocupe de cercetare in continuare deoarece el mai are si alte atributii.
La intrebarea „Care a fost motivul pentru care l-a chemat pe inculpat cu acele inscrisuri daca dosarul nu mai era la martor in lucru?”.
Agentul de politie raspunde ca nu el l-a chemat pe inculpat. Procurorul i-a spus sa ii aduca actele, iar inculpatul avea numai numarul de telefon al martorului.
La intrebarea de ce nu l-a trimis pe inculpat la sediul unde se facea cercetarea, martorul a raspuns ca lucratorii de politie de la Postul de politie in ture de 12/24 si crede ca mai mult ca sigur acel lucrator era liber.
Ce a constata instanta despre starea de fapt
Instanta constata ca martorul, agent sef al Postului de politie nu avea atributii de cercetare penala in dosarul de evaziune fiscala al inculpatului la data faptelor, ci alt lucrator de politie desemnat de acesta.
Acest fapt rezulta fara echivoc din actele dosarului penal de evaziune fiscala, precum si din declaratiile martorului.
Arata si ca nu el l-a chemat pe inculpat sa depuna acte, ci domnul procuror iar inculpatul nu avea decat numarul de telefon.
De asemenea, faptul ca nu avea atributii de cercetare in dosarul inculpatului rezulta si din alte probe.
Prin urmare, dl procuror a cerut depunerea unor inscrisuri de catre inculpat in dosarul de evaziune fiscala.
Agentul care nu efectua cercetarea penala in acel dosar penal l-a chemat pe inculpat la alt sediu decat sediul unde se afla inregistrat dosarul penal si unde se efectua cercetarea penala.
Fara sa existe vreo ordonanta de delegare sau comisie rogatorie catre alta unitate de politie sau ordonanta de trecere a cauzei de la un organ de cercetare la altul.
Prin urmare, nici predarea de catre inculpat a unor inscrisuri in curtea altei unitati de politie decat cea in care era inregistrat dosarul si unde se efectueaza cercetarea penala nu ar fi fost legala.
Agentul nu lucreaza la Politia unde l-a chemat pe inculpat. nu putea in mod legal sa incheie un proces verbal de predare acte in curtea unei unitati de politie unde nu lucreaza si unde nu este inregistrat nici un dosar penal pe numele inculpatului.
Reactia inculpatului la cererea de a incheia proces verbal de predare a actelor nu a fost una fireasca deoarece procedura de cercetare penala nu a fost cea legala.
De ce nu a existat violenta si ultrajul
Nu exista nici un act de violenta al inculpatului exercitat impotriva agentului care a declarat ca pumnul inculpatului i-a sters fata deoarece s-a ferit.
Deci nu a fost lovit si nici nu s-a exercitat asupra lui vreun alt act de violenta.
Reactia inculpatului de a lovi cu pumnul s-a datorat faptului ca agentul l-a tras de mana pe inculpat pentru a-l opri sa incheie un proces verbal in mod nelegal.
Pentru toate aceste considerente, instanta constata ca ultrajul asupra politistului nu exista.
Deoarece dl politist nu avea atributii de cercetare penala in dosarul penal de evaziune fiscala a inculpatului.
In mod nelegal l-a chemat la alta unitate de politie decat cea unde era inregistrat dosarul sau penal.
Unde se efectua cercetarea si unde politistul nu avea birou si nici nu indeplineste vreo activitate din cele aflate in competenta Postului Politie in referire la dosarul de evaziune fiscala.
In baza art.396 alin.5 in ref. la art.16 alin.1 lit.a NCPP instanta va achita inculpatul pentru savarsirea infractiunii de ultraj.
Alte articole de acelasi autor
-Ce criterii are in vedere instanta la stabilirea vinovatiei unei persoane juridice acuzata ca a comis o fapta penala;
–In ce conditii o persoana care a comis o fapta penala nu raspunde pentru ca fapta este justificata;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
-Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice dar nu s-a anulat si dreptul
de a conduce autovehicule;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort.
-CUM PROCEDATI DACA SUNTETI VICTIMA UNUI ACCIDENT PROVOCAT DE UN
CONDUCATOR AUTO CE ARE AUTOVEHICULUL ÎNMATRICULAT ÎN ALTĂ ȚARĂ;
Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;
– Ce trebuie sa dovedesti daca esti sanctionat pentru taximetrie clandestina in scopul anularii
procesului verbal;
– CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divor
0724260393
Cabinetul de avocat Tudor Ion va ofera solutii avocatiale complete in litigii de drept penal.
Luati legatura cu noi, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro
Contacteaza-ne acum
Articol redactat de Avocat Tudor Ion
