Prelungirea arestarii preventive, situatiile in care nu se mai justifica
Prelungirea arestării preventive ca masura luata intr-un proces penal, se dispune numai daca judecatorul constata că subzistă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea de care este acuzat.
Prelungirea arestarii preventive, ce prevede legea penala despre conditiile in care se dispune
Despre arestarea preventiva se dispune in art. 226 Cod procedura penala.
Dacă Judecătorul de drepturi şi libertăţi admite propunerea procurorului, va dispune arestarea preventivă a inculpatului pentru cel mult 30 de zile.
Se cunoaste insa din practica instantelor ca s-a dispus arestarea preventivă si prelungirea arestării inculpatului pentru 20 de zile sau chiar 15 zile.
Despre prelungirea arestarii preventive se mai dispune si in art. 236 alin. (1) Cod procedura penala.
Anume, judecătorul va admite propunerea procurorului şi poate dispune prelungirea arestării preventive a inculpatului, dacă apreciază că sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege.
Despre indeplinirea condiţiilor generale prevăzute de lege de aplicare a măsurilor preventive se face referire in art. 202 C. pr. pen.
Anume, despre scopul, conditiile generale si categoriile masurilor preventive.
Astfel, măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune.
De asemenea, dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal.
Totodata, in scopul împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală.
Sau de la judecată, ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.
Prelungirea arestarii preventive nu poate fi dispusă, confirmată, prelungită sau menţinută dacă există o cauză care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale.
Prelungirea arestarii peventive trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată.
Trebuie sa fie şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Art. 234 alin. (1) C. pr. pen. se refera la o alta cerinta privind masura arestarii preventive a inculpatului.
Aceasta poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, dacă temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Sau, daca există temeiuri noi care justifică prelungirea măsurii.
Cine dispune prelungirea arestarii preventive
Din practica se cunoaste insa ca, judecătorul învestit cu cererea de prelungire trebuie să verifice dacă temeiurile care au determinat arestarea iniţială mai subzistă.
Mai exact, dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune.
In cursul urmaririi penale prelungirea arestarii peventive se dispune la propunerea motivata a procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
Decizia o ia judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta.
Sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere.
Ori, locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a facut propunerea.
Prelungirea acestei masuri se poate dispune numai de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta competenta in momentul solutionarii propunerii de prelungire.
Sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere.
Ori, locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a facut propunerea.
Daca arestarea preventiva a fost dispusa initial de catre un judecator de drepturi si libertati de la o instanta inferioara celei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta.
Judecatorul de drepturi si libertati poate admite propunerea de prelungire a arestarii preventive sau o poate respinge prin incheiere motivata.
Poate dispune, in conditiile legii, inlocuirea cu una din urmatoarele masuri preventive : controlul judiciar, controlul judiciar pe cautiune, arestul la domiciliu.
In procedura de camera preliminara si in cursul judecatii poate fi dispusa de catre judecatorul de camera preliminara.
Sau, de catre instanta de judecata pe rolul careia se afla cauza.
Studiu de caz in care s-a respins cererea Parchetului de prelungirea arestarii preventive
Instanta a apreciaza ca propunerea Parchetului privind prelungirea arestarii preventive este neintemeiata.
Temeiurile nu mai subzista si masura nu se mai justifica, considerentele se vor expune in continuare.
Din examinarea dosarului de urmarire penala se constata ca in cauza nu au fost administrate noi probe.
Nu sunt indicii ca inculpatul ar fi savarsit alte fapte decat cele relevate de declaratii.
Prejudiciul in ceea ce-l priveste nu este stabilit cu certitudine.
Cel invocat prin rechizitoriu este prejudiciul total estimat pentru activitatea inculpatului si pentru cea desfasurata de alt inculpat.
Acesta din urma, asa cum rezulta din declaratiile invinuitilor desfasurand activitati in legatura cu mai multe societati.
In cauza nu exista indicii ca inculpatul ar fi desfasurat vreo activitate privind vanzarea cumpararea de materiale de constructii.
Nici de ingrasaminte chimice, asa cum se retine in motivarea referatului parchetului.
Prelungirea arestarii preventive nu se justifica datorita circumstantelor personale ale inculpatului
Pe de alta parte se retine ca inculpatul nu este cunoscut cu antecedent penale.
Nu s-a sustras urmaririi penale, era anterior incadrat in munca.
Nu a incercat sa impiedice aflarea adevarului in cauza.
Avandu-se in vedere actele depuse de inculpat la dosar, ca acesta are o situatie familiala deosebita.
Sotia este bolnava de afectiuni psihice grave, care are nevoie de ingrijire permanenta.
Are un copil student care se afla in grija si intretinerea sa.
Aceste imprejurari nu au fost avute in vedere de instanta la luarea masurii arestarii preventive a inculpatului.
Inscrisurile care le releva nefiind depuse la dosar.
Din ce motive nu mai subzista temeiurile pentru care s-a dispus masura arestarii preventive a inculpatului
Temeiurile care au determinat arestarea preventiva a inculpatului retinute de instanta de recurs la luarea masurii au constat in retinerea indeplinirii cumulative a conditiilor impuse de Codul procedura penala.
Respectiv, pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunile de care este invinuit si lasarea in libertate a inculpatului sa prezinte un pericol concret pentru ordinea publica.
S-a retinut ca, in cauza dedusa judecatii, faptele pentru care este cercetat inculpatul sunt de o gravitate sporita avandu-se in vedere si mijloacele folosite in realizarea activitatii infractionale.
In sensul de a determina persoane cu un grad de instruire redus de a infiinta ori desfiinta societati comerciale.
Pe care le-a folosit in vederea emiterii de documente justificative si deschiderea de conturi curente in vederea virarii sumelor de bani.
Instanta a retinut ca pericolul concret pe care il constituie lasarea in libertate a inculpatului rezida si in modalitatea de savarsire a faptelor.
Mai multe persoane impreuna, in forma repetata, pe o perioada de timp destul de indelungata.
Prelungirea arestarii preventive nu se justifica din materialul probator
Din mijloacele de proba aflate in dosarul de urmarire rezulta indicii cu privire la faptul ca inculpatul a efectuat o serie de acte materiale in legatura cu activitatea comerciala a doua societati.
Cu privire la celelalte societati in cauza, nu exista nici un indiciu sau proba cu privire la vreo contributie a inculpatului la diminuarea bazei impozabile de catre acestea.
Se apreciaza ca in cauza temeiurile care au determinat arestarea preventiva a inculpatului nu mai impun in continuare de privarea de libertate a acestuia.
Pericolul concret pe care l-ar fi prezentat inculpatul la momentul luarii masurii arestarii preventive nu mai subzista.
In lipsa unor probe certe care sa releve in concret care este pericolul pentru ordinea publica pe care lasarea in libertate a inculpatului l-ar prezenta.
Arestarea preventiva este o masura de exceptie
Masura arestarii preventive este o masura de exceptie de la regula de baza a desfasurarii procesului penal care este starea de libertate a persoanei.
Dreptul fundamental al persoanei la libertate individuala fiind stabilit prin art. 23 din Constitutie, dispozitie de natura a raspunde exigentelor Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Prelungirea arestarii preventive conform jurisprudentei CEDO
In jurisprudenta CEDO se fac referiri la prelungirea arestarii preventiva a unei persoane banuita de savarsirea unei infractiuni.
S-a retinut ca instanta europeana accepta faptul ca, datorita gravitatii deosebite si a reactiei publicului fata de aceasta, unele infractiuni pot determina tulburari sociale.
Acestea pot justifica arestarea preventiva, cel putin pentru o anumita perioada de timp.
Acest motiv trebuie considerat ca relevant si suficient numai daca este bazat pe fapte de natura sa demonstreze ca eliberarea acuzatului ar determina o tulburare reala a ordinii publice.
In plus, privarea de libertate va continua sa fie legitima numai daca ordinea publica va fi mai departe amenintata.
Continuarea privarii de libertate neputand fi folosita ca o anticipare a pedepsei cu inchisoarea (cauza Letellier vs. Franta).
Jurisprudenta in care nu s-a prelungit arestarea preventiva
In cauza Tarau c. Romaniei (24 februarie 2009).
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat incalcarea art. 5.3 din Conventie.
Instantele nationale nu au aratat in motivarea hotararilor prin care au mentinut masura arestarii preventive.
Nici, care este, in concret, pericolul pentru ordinea publica.
S-au limitat la a reproduce in motivare textul de lege, au refuzat sa analizeze argumentele prezentate de reclamanta privind profilul sau personal si situatia familiala.
Nu au luat in calcul nici un moment posibilitatea adoptarii unei masuri alternative dintre cele prevazute in dreptul intern.
Cu toate ca, art. 5.3 din Conventie impune autoritatilor sa aiba in vedere astfel de masuri.
In plus, sa le aplice ori de cate ori situatia se preteaza si acuzatul furnizeaza garantii ca va participa la proces.
Nu exista motive temeinice pentru prelungirea arestarii preventive
Avand in vedere cele retinute mai sus cu privire la faptele inculpatului pentru care exista indicii temeinice.
Despre persoana si situatia familiala a acestuia, in lumina jurisprudentei CEDO invocate, instanta apreciaza ca masura arestarii preventive a inculpatului nu se mai justifica.
Nefacandu-se dovada in cauza ca punerea sa in libertate ar putea determina tulburari sociale, ar pune in pericol ordinea publica.
Persoana sa, care este la prima incalcare a legii penale, are o familie, fiind casatorit si avand un copil in intretinere.
Are un loc de munca castigandu-si existenta.
Ofera garantii morale ca in libertate nu va periclita desfasurarea fireasca a procesului penal.
Situatia sa familiala, avand sotia bolnava de afectiuni psihice grave care necesita ingrijire permanenta si un copil, student, in intretinere.
In consecinta propunerea de prelungire a masurii arestarii preventive a inculpatului se apreciaza a fi neintemeiata, urmand a fi respinsa.
Ce motiveaza instanta cand prelungeste masura arestarii preventive
In vederea prelungirii arestarii preventive instantele motiveaza ca subzistă încă temeiurile prev. de lege, care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Ca, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului este închisoarea.
Lăsarea în libertate a acestuia prezintă un real pericol social pentru ordinea publică.
In sensul că ar genera un sentiment de insecuritate în rândul comunității locale.
Se face referire la faptul ca pericolul social concret subzistă în continuare.
Ca, de la săvârșirea faptelor a trecut un interval de timp scurt, perioadă în care nu au fost stinse ecourile sociale ale faptei inculpatului
Alteori, se arata ca, faptul că inculpatul a avut o conduită sinceră și a recunoscut faptele va fi avut cu siguranță în vedere la soluționarea pe fond a cauzei.
Insă nu este de natură să înlăture pericolul social concret pe care îl reprezintă încă pentru comunitatea locală cercetarea lui în stare de libertate.
Față de aceste considerente se concluzioneaza ca nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu alta măsura preventiva.
Alt studiu de caz de motivare a prelungirii arestarii preventive
Instanta apreciaza ca temeiurile care au determinat arestarea initiala se mentin.
Nu s-au schimbat si impun in continuare privarea de libertate, gravitatea faptelor.
Imprejurarile in care au fost savarsite si persoana inculpatului, justificand in continuare detentia preventiva a acestuia.
Acesta prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
Cercetarea sa in stare de libertate ar crea un sentiment de insecuritate a opiniei publice.
Inculpatul este invinuit de comiterea unei infractiuni cu grad de pericol social ridicat.
De asemenea, pentru finalizarea urmaririi penale este necesara administrarea altor probe.
Stabilirea si lamurirea sub toate aspectele, a activitatilor infractionale a inculpatilor.
Solicitarea si obtinerea tuturor actelor in vederea stabilirii, cu exactitate a cuantumului prejudiciului.
Audierea altor martori cu privire la activitatile infractionale si cu privire la actiunile de influentare exercitate de catre inculpati.
Alte articole de acelasi autor
-cum te aperi in instanta cand esti acuzat de neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati in traversarea drumului public;
-in ce consta reaua credinta in cazul savarsirii infractiunii de abandon-de familie si ce prevad celelalte infractiuni contra familiei;
– cand politia nu a probat ca s-a trecut pe culoarea rosie-a semaforului;
-in ce situatii se cere lamurirea ori completarea raportului de expertiza sau o noua expertiza;
Cantitatea de droguri mare detinuta pentru consum propriu si monitorizarea limbajului codificat a determinat acuzația de trafic de droguri de mare risc
-Cum a motivat instanta pedeapsa pentru savarsirea infractiunilor de detinere de droguri de risc in vederea consumului propriu si conducere pe drumurile publice a unui vehicul de catre o persoana aflata sub influenta substantelor psihoactive
-Introducerea în tara de droguri disimulate într-un plic poștal expediat din strainatate constituie infracțiunea de trafic internațional de droguri de mare risc si nu deținerea de droguri pentru consum propriu
Cum a motivat instanta pedeapsa pentru savarsirea infractiunilor de detinere de droguri de risc in vederea consumului propriu si conducere pe drumurile publice a unui vehicul de catre o persoana aflata sub influenta substantelor psihoactive
In ce cazuri constituie provocare documentarea infractiunilor de trafic de droguri prevazuta de Legea 143/2000 prin folosirea investigatorilor acoperiti.
Date de contact
https://avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com
Cabinetul de avocat Tudor Ion va ofera consultanta in dosare prelungire arestare preventiva.
Va rugam sa ne contactati, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro
contacteaza-ne acum
Default content
Articol redactat de Avocat Tudor Ion
