Plangerea prealabila este un mod special de sesizare a organelor de cercetare penală şi a procurorului de catre o persoana vătămata. Are ca scop tragerea la răspundere penală a făptuitorului.
S-a apreciat de catre legiuitor ca, in cazul comiterii unor infractiuni, ocrotirea mai buna a valorilor sociale s-ar realiza daca s-ar lasa la aprecierea victimei infractiunii necesitatea tragerii la raspundere penala a infractorului. Victima are posibilitatea sa decida, introducerea palngerii prealabile, sau, dimpotriva, nesanctionarea acestuia pentru ca o astfel de plangere nu s-a facut.
Asadar, victima trebuie să ştie că poate sesiza cu plângere prealabilă organul de cercetare penală sau procurorul. Dreptul de a depune o astfel de plângere are caracter personal şi aparţine părţii vătămate. Plângerea penală prealabilă poate fi depusă şi de un mandatar. In acest caz, procura trebuie întocmită special pentru acest scop şi să rămână anexată la plângere pe parcursul procedurilor.
Cum sesizezi o fapta penala prin plangerea prealabila
Dispozitiile art. art.295 Cod procedura penala se refera la modul de sesizare a organelor de urmarire penala prin plangere prealabila. Anume ca, punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere.
Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii.
Conform art.296, plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei.
Când persoana vătămată este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de la data când reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei.
În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal.
Plângerea prealabilă greşit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.
Plângerea prealabilă greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.
Consecintele introducerii plangerii prealabile
Legea cere formularea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată în cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este în mod expres condiţionată de introducerea unei astfel de plângeri. Lipsa plângerii prealabile înlătură răspunderea penală și împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale.
Infracţiunile ce se pot sesiza prin plângerea prealabilă a persoanei vătămate
- lovire sau alte violențe (art.193 Cod penal, amenințare (art. 206 Cod penal)
- viol în forme neagravante (art. 218 alin 1 și alin 2 CPod penal)
- agresiune sexuală în forme neagravante (art.219 alin 1 Cod penal)
- furt între membrii de familie (art.231 alin 1 Cod penal)
- 5. distrugere (art. 253 alin 1 și alin 2Cod penal)
In cazul acestor infractiuni victima poate decide retragerea plângerii, situaţie care stinge acţiunea penală începută în prealabil și agresorul nu mai este pedepsit
Ce trebuie sa cuprinda plangerea prealabila
Prin plangerea prealabila organele judiciare sunt sesizate de catre persoana vatamata cu privire la fapta savarsita si vatamarea suferita prin aceasta. In cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, lipsa acestei plangeri inlatura raspunderea penala.
Potrivit art.283 C.proc. pen. , plangerea prealabila trebuie sa cuprinda anumite mentiuni. Descrierea faptei, indicarea autorului, aratarea mijloacelor de proba, indicarea adresei partilor si a martorilor. De asemenea, precizarea daca partea vatamata se constituie parte civila si, atunci cand este cazul, indicarea persoanei responsabile civilmente.
De asemenea, plângerea se formulează în scris, iar în aceasta trebuie să menţionezi: numele, prenumele, codul numeric personal, descrierea faptei, indicarea făptuitorului și a datelor sale şi dovezile pe baza carora probezi fapta.
Forma unde se depune plangerea prealabila
Plângerea penală se depune la secţia de poliție sau la parchet , în funcție de competenta organului de cercetare penala de a solutiona infracțiunea sesizata, astfel cum este reglementata de Codul de procedură penală. Se mai are in vedere, locul săvârşirii infracţiunii, locul în care a fost prins suspectul, locuinţa suspectului sau de la locuința ta. In situatia in care adresezi plângerea unui organ judiciar decat cel competent, aceasta se va trimite organului competormă și trebuie depusă în termen
Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului doar de către persoana vătămată sau prin mandatar. Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.
Plângerea poate fi făcută şi oral, iar conţinutul acesteia se va consemna într-un proces verbal scris de către cel care o primeşte.
Plângerea se poate transmite şi în format electronic, respectiv, prin e-mail, dar numai dacă este certificată prin semnătură electronică.
În cazul persoanelor juridice: denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convențional.
Surse: Politia romana, plangerea prealabila
0724260393
Cabinetul de Avocat Tudor Ion va poate ajuta in procese la plangerea prealabila.
Nu ezitati sa ne contactati, dat click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro
Contacteaza-ne acum
Default content
Articol redactat de Avocat Tudor Ion
