Sustragerea de la verificari, ca avocat in Bucuresti specializat in penal, referitor la infractiunea prev. de art. 9 alin.(1) lit. f) din Legea nr.241/2005 a evaziunii fiscale reprezinta o varianta de specie a infractiunii de fals in declaratii.
Se are in vedere modalitatea de comitere, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.
Un aspect intalnit in practica a fost in care in care fapta comisa va intruni elementele constitutive ale celor doua infractiuni.
Avand in vedere caracterul special al celei prevazute de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea 241/2005 , se va retine numai aceasta din urma.
Ce dispune legea despre sustragerea de la verificari
Art.9 alin.(1) lit.f) din legea nr.241/2005 a evaziunii fiscale reglementeaza aceasta infractiune.
Se refera la sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.
Obligatia de a declara sediul
In prealabil aratam ca, art.1 ain.(1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului prevede obligatia de a declara in mod exact sediul social principal sau secundar.
Sunt vizati, comerciantii, inainte de inceperea comertului, precum si alte persoane fizice sau juridice, prevazute expres de lege.
Acestia inainte de inceperea activitatii au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului.
Persoanele mentionate au si alte obligatii in cursul exercitarii si la incetarea comertului, sau , dupa caz, a activitatii respective.
Au obligatia sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege.
Obligatii in acest sens mai rezulta insa si din art.13-15 si 21 lit. b) din Legea nr.26/1990 precum si din art. 42-45 din Legea nr. 31/1990.
Din dispozitiile legale mai rezulta obligativitatea declararii sediilor si la organul fiscal unde acestea functioneaza.
Obligatia de a mentiona modificarile pentru a nu se sustrage de la verificari
In cazul unor schimbari intervenite in legatura cu sediul se vor intocmi acte aditionale.
Se va modifica actului costitutiv si se vor face cereri de mentiuni in acest sens la registrul comertului precum si la organele fiscale.
Modificarea actului constitutiv si implicit modificarea sediului societatii se va mentiona in registrul comertului numai in baza incheierii judecatorului delegat.
In acest sens prevede art. 198 din Legea nr. 321/1990 republicata.
In art. 7, 8 si 17 din Legea nr. 31/1990, republicata privind societatile comerciale se arata despre sediul societatii.
Este un element obligatoriu al actului constitutiv al unei societati comerciale, indiferent de forma acesteia si de modul ei de constituire, facand obiectul verificarii de catre instamnta de judecata.
Elementele constitutive ale infractiunii de sustragerea de la verificari
- Subiectul activ al acestei infractiuni este unul calificat si anume, persoana indreptatita care face declaratii in privinta sediului societatii.
- Conditiile necesare pentru existenta laturii obiective a acestei infractiuni sunt:
-neandeplinirea obligatiei legale de declarare a sediului principal sau secundar; - -existenta cel putin a unei actiuni de control financiar, fiscal sau vamal;
- -constatarea sustragerii persoanei verificate de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale.
- Cu efect direct al nedeclararii sau declararii fictive ori inexacte a sediului.
- In literatura de specialitate s-a aratat ca declararea fiscala fictiva a unui sediu , in scopul sustragerii de la efectuarea verificarilor ar putea constitui infractiunea de evaziune fiscala analizata.
- De asemenea in situatia cand sediul este declarat inexact iar contribuabilul este gasit la un alt sediu si este de acord cu efectuarea verificarilor, fapta nu constituie infractiune.
- Legea nu prezuma faptul ca nedeclararea/declararea fictiva sau inexacta reprezinta prin ea insasi o infractiune.
-
Faptele ce intra in continutul sustragerii de la verificari
- ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile,;
- omisiunea evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.
- evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive,;
- alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
- executarea de evidențe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
- sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile persoanelor verificate;
- substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală.
- Dacă toate aceste fapte au fost săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.
Conditii privind existenta infractiunii de sustragere de la verificari
O conditie esentiala pentru existenta infractiunii este cel al scopului, respectiv, sustragerea de la plata datoriilor fiscale.
Latura subiectivă a infracțiunilor trebuie probată, neputând fi prezumată.
Legea evaziunii fiscale mai prevede in Capitolul III, art.10, Cauze de nepedepsire si reducere a pedepselor, acestea fiind urmatoarele:
În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.
Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă.
Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.
Studiu de caz privind infractiunea de sustragere de la verificari
Cu privire la situatia inculpatei instanta constata ca acesta a fost trimis in judecata pentru savarsirea a 4 infracțiuni:
-evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b și alin. 2 din Legea nr. 241/2005 ,
-evaziune fiscală în formă continuataă prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c și alin. 2 din Legea nr. 241/2005,
-evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. d din Legea nr. 241/2005,
-evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. f din Legea nr. 241/2005,
În ceea ce privește limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile menționate mai sus,tribunalul reține că nu au intervenit modificări intre data comiterii faptelor și data judecării lor.
Însă în ceea ce privește tratamentul sancționator,tribunalul constată că legea mai favorabilă care va fi aplicată inculpatei este reprezentată de Legea nr. 241/2005.
Ce fapte de evaziune a comis inculpata
Astfel, faptele inculpatei comise în modalitatea descrisă mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de:
-evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b și alin. 2 din Legea nr. 241/2005 cu apl. art. 41 alin. 2 C pen-1969,
-evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c și alin. 2 din Legea nr. 241/2005 cu apl. art. 41 alin. 2 C pen-1969,
-evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. d din Legea nr. 241/2005,
-evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. f din Legea nr. 241/2005,toate cu apl. art. 33 lit. a C pen-1969 și art. 5 C pen.
Așadar, constatând dincolo de orice indoiala rezonabila că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpata T ,instanța, potrivit art. 396 alin. 2 C proc pen,va dispune condamnarea acesteia.
Criterii instantei la stabilirea pedepsei privind sustragerea de la verificari
La individualizarea pedepsi ce urmează a fi aplicata inculpatei tribunalul va avea în vedere dispozițiile art. 52 din Codul penal-1969
Precum și criteriile generale de individualizare prevăzute în art. 72 din Codul penal raportate în prezenta cauză, respectiv gradul de pericol social al faptelor comise, prejudiciul cauzat circumstanțele personale ale inculpatei.
Inculpata nu este cunoscuta cu antecedente penale,dupa cum rezulta din fisa de cazier judiciar) și atitudinea acesteia pe parcursul procesului penal.
Astfel, instanța va avea în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor concretizat în valorile sociale care au fost vătămate și relațiile sociale care se formează în jurul acestor valori
Relatiile sociale de natura economica ce apar in procesul crearii si realizarii in forma baneasca a resurselor necesare statului pentru indeplinirea functiilor sale, prejudiciul cauzat statului lei.
Efectul infracțiunilor de evaziune fiscală asupra întregii societăți precum și frecvența cu care aceste infracțiuni sunt săvârșite de administratorii societăților comerciale.
Se va avea in vedere faptul ca inculpata au avut o atitudine sincera pe tot parcursul procesului penal,dar nu a achitat prejudiciul și nici nu a încercat să-l diminueze.
Prin urmare, având în vedere împrejurările mai sus-expuse, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unor pedepse cu inchisoarea in regim de detentie.
Pedepse adecvate cu modul si mijloacele de savarsire a faptelor personalitatea si structura psihologica a inculpatei.
Ce pedepse a aplicat instanta pentru evaziunea fiscala
Astfel, tribunalul o va condamna pe inculpata o pedeapsă de 5 ani inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
Omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.
O va condamna pe inculpata la o pedeapsă de 5 ani inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală- evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale.
A cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive.
În baza art. 9 alin. 1 lit. d din Legea nr. 241/2005,cu apl. art. 5 din Noul cod penal și art. 396 alin. 10 C proc pen,condamna pe aceeați inculpată ,la o pedeapsă de 2 ani inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală- alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor.
La o pedeapsă de 2 ani inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală- sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale.
Prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.
Se va stabili pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani inchisoare.
In cauza nu este incidenta nicio circumstanta atenuanta legala ,iar pentru fi retinuta o circumstanta atenuanta judiciara ,inculpata ar fi trebuit sa depuna eforturi pentru repararea prejudiciului.
Este irelevant gradul de instruire având în vedere că inculpata a fost capabilă să administreze o societate comercială și să se sustragă de la îndeplinirea obligațiilor fiscale către stat.
Instanța apreciază că atitudinea inculpatei față de valorile sociale sus-menționate vin în contradicție cu exercițiul acestor drepturi.
Astfel, în raport de natura faptelor săvârșite, instanța apreciază că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege.
Latura civila a infractiunii de evaziune fiscala
Tribunalul constata ca persoana vătămată Administrația Județeană a Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă în cauză reprezentând impozit pe profit și neplată TVA.
Instanta constata pentru început că în cauză sunt incidente regulile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.
Sediul materiei se regăsește în art. 1357 C civ. Așadar trebuie analizate toate elementele răspunderii civile delictuale.
Să se dovedească existența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, care a cauzat un prejudiciu, existând o legătură de cauzalitate între fapta culpabilă și prejudiciul cauzat.
În ce privește existența faptelor ilicite, a făptuitorului și vinovăția, concluziile stabilite pentru latura penală a cauzei cu privire la aceste aspecte se impun cu necesitate la soluționarea laturii civile.
Referitor la prejudiciul reclamat de partea civila Administrația Județeană a Finanțelor Publice G______.
Tribunalul reține din raportul de constatare tehnico-științifică din data de 29.12.2015, întocmit de specialiștii antifraudă din cadrul Parchetului .
Că prin neînregistrarea în evidențele contabile a operațiunilor comerciale efectuate și prin evidențierea de operaținui fictive în contabilitate ,inculpata a produs un prejudiciu bugetului consolidat al statului. în valoare totală de xxxxxxx.I
Prin urmare inculpata va fi obligată sa platească partii civile Administrația Județeană a Finanțelor Publice daune materiale.
Plata in solidar cu comitentul
Inculpata va fi obligată la plata acestei sume în solidar cu partea responsabilă civilmente conform art. 1373 C civ.
Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului).Inculpata a fost administrator și asociat unic iar calitatea de inculpată se suprapune cu calitatea de reprezentant al părții resposabile civilmente.
Conform art.11 din Legea 241/2005 se va institui măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatei , bunuri prezente și viitoare.
În baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen. Inculpata va fi obligată să achite suma de 1500 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Alte articole de acelasi autor:
La ce moment unei persoane i se atribuie calitatea de suspect in procesul penal
Unele garantii in contractul de vanzare-cumparare
In ce situatii o persoana comite infractiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere si pe ce argumente a respins instanta lipsa reprezentarii anularii permisului
In ce consta malpraxisul medical provenind din erori de tratament si ce prevede legea
Daca sunteti audiat intr-un dosar penal,dupa ce reguli se face ascultarea,se pun intrebari,raspunsul si consemnarea declaratiei
Ce trebuie avut in vedere in dosarele de evaziune fiscala in care inspectorii ANAF efectueaza investigatii in raport de dispozitiile Deciziei Curtii Constitutionale nr.72/2019 publicata in M.O. din 2.05.2019
INTREABA UN AVOCAT
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com
Contacteaza-ne acum
Default content
Articol redactat de Avocat Tudor Ion
