Ce motive pot fi considerate temeinice pentru incredintarea copilului minor
Unul dintre parinti poate solicita ca pentru motive temeinice instanta sa-i incredinteze exercitarea autoritatii parintesti fata de copilul minor.
Noul Cod civil instituie insa, in ce priveste exercitarea autoritatii parintesti, regula ca aceasta sa se exercite in comun de catre ambii parinti si numai in mod exceptional, atunci cand exista motive temeinice, in ceea ce priveste interesul superior al minorului, instanta de judecata urmeaza sa hotarasca ca autoritatea parinteasca sa se exercite de catre unul dintre parinti.
In cazul unei astfel de solicitari urmeaza ca instanta sa aiba in vedere in primul rand care este interesul superior al copilului, acesta se determinandu-se prin examinarea tuturor criteriilor de apreciere, cum sunt varsta copilului, conduita fiecarui parinte, situatiile lor materiale, posibilitatile concrete de a se ocupa de copil iar aceste imprejurari, fara a fi determinante prin ele insele, sunt lasate la aprecierea instantei pentru a hotari, in raport de ansamblul criteriilor, care dintre parinti poate oferi conditii mai bune pentru cresterea si educarea minorului.
-pe de alta parte, noul Cod civil arata in art.507 motivele pentru care poate fi dispusa exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte: daca unul dintre parinti este decedat, declarat mort prin hotarare judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drrepturilor parintesti, sau daca, din orice motiv, se afla in neputinta de a-si exprima vointa, celalalt parinte execita singur autoritatea parinteasca;
-dar si din practica instantelor a rezultat ca urmatoarele imprejurari pot fi considerate motive temeinice pentru a se dispune exercitarea autoritatii parintesti, exclusiv de catre un parinte:
-minorul este rezultatul unei relatii extraconjugale iar paratul a manifestat dezinteres in relatiile personale cu minorul, nu si-a exprimat dorinta si nici nu a depus diligente pentru realizarea unui program de vizita ori alte demersuri in vederea cresterii si educarii minorului, care, locuieste la mama sa, doar aceasta depunand diligente in cresterea si educarea copilului;
-nu a rezultat consimtamantul expres al tatalui in ce priveste exercitarea autoritatii parintesti, tatal nu s-a interesat niciodata de minor, exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti ar putea da nastere la litigii in viitor ceea ce afecteaza interesul superior al copilului;
-au fost dovedite posibilitatile materiale si garantiile morale oferite de parintele care cere exercitarea in mod exclusiv a autoritatii parintesti, conditiile de ingrijire, crestere si educare, comparativ cu celalalat parinte care manifesta dezinteres;
-starea conflictuala dintre parintii copilului si lipsa de comunicare dintre acestia nu este in beneficiul copilului;
De mentionat ca in cazul schimbarii imprejurarilor care au determinat ca instanta sa dispuna exercitarea autoritatii de catre un singur parinte se poate cere modificarea exercitiului autoritatii parintesti, in sensul de a se exercita in comun autoritatea parinteasca.
-intr-o astfel de situatie, se poate argumenta ca mentinerea exercitarii autoritatii parintesti doar de catre un parinte reprezinta o diferenta grava de tratament, beneficiile sunt evidente pentru copil in ce priveste execitarea in comun a autoritatii parintesti precum si imprejurarea ca atunci cand conditiile sub care a fost data o hotarare s-au schimbat si aceasta poate fi revizuita.
0724260393
Articol redactat de Avocat Tudor Ion
