Ce dispozitii legale reglementeaza recunoasterea unei condamnari in cazul unui nou proces intr-un stat al UE
Motivele care au stat la baza recunoasterii unei asemenea condamnari
Recunoasterea unei condamnari avute intr-un alt stat a intervenit ca urmare a libertatii de deplasare a cetatenilor Uniunii Europene, respectiv in cazurile in care au existat sustrageri de la raspundrea penala.
Din acest motiv, in timp, a intervenit necesitatea armonizarii legislatiilor, astfel ca toate statele membre sa considere ca o anumita condamnare care s-a pronuntat in alt stat sau alte state membre sa poata fi recunoscuta ca producand aceleasi efecte juridice cu cele pe care le are o condamnare care a fost pronuntata de instantele proprii.
Aceasta situatie s-a mai datorat si faptului ca au existat anumite imprejurari in care legea penala a unor state membre nu lua in considerare decat hotararile pronuntate de instantele din acel stat.
Drept consecinta, s-a considerat ca intre organele de specialitate ale statelor membre ale Uniunii Europene trebuie sa existe incredere reciproca, astfel incat sa se realizeze recunoasterea unei hotarari penale emise de un organ judiciar competent al unui alt stat.
Unul din scopurile pentru care, in cadrul Uniunii Europene, dezideratul recunoasterii unei hotarari judecatoresti din care rezulta ca a fost aplicata o pedeapsa sau alta masura privativa sau neprivativa de libertate se poate realiza este pentru luarea in considerare a unei astfel de cpndamnari in cadrul unui alt proces penal intentat pentru comiterea altei fapte intr-un alt stat membru, care insa nu are vreo legatura cu cea pentru care a fost condamnat.
Tocmai pentru atingerea acestui din urma scop a fost adoptata decizia-cadru 2008/675/JAI a Consiliului din 24 iulie 2008 privind luarea in considerare a condamnarilor in statele membre ale Uniunii Europene in cadrul unui nou proces penal.
In conformitate cu dispozitiile acestei decizii-cadru, statele membre ar trebui sa ia in considerare, conform dreptului lor intern si ori de cate ori sunt in posesia unor informatii, hotarari definitive ale autoritatilor administrative impotriva carora se poate face apel inaintea instantelor penale care stabilesc savarsirea cu vinovatie a unei fapte penale sau a unei fapte sanctionabile in conformitate cu dreptul intern.
De asemenea, decizia-cadru stabilește si criteriile în funcție de care condamnările anterioare pronunțate într-o țară a UE sunt luate în considerare în cursul unui proces penal într-o altă țară din Uniunea Europeana inițiat împotriva aceleiași persoane, dar pentru alte fapte.
În cadrul unui nou proces penal, țările UE vor trebui să se asigure că condamnările anterioare pronunțate într-o altă țară a UE sunt luate în considerare în aceleași condiții ca și condamnările anterioare la nivel național.
Exista in acest scop si un sistem computerizat, denumit Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), inca din anul 2012, prin Decizia2009/316/JAI a Consiliului si care vine in sprijinul țărilor UE pentru a face schimb rapid și ușor de informații cu privire la condamnările penale.
| Dispoziţiile art. 17 din Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008, respectiv a art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;dispoziţiile art. 73 din Codul penal, privind computarea pedepselor şi măsurilor preventive executate în afara ţării; art. 96 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu completările ulterioare. |
| Alte dispozitii legale in aceasta materie |
-astfel, art. 17 din Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, prevede următoarele:
Executarea unei pedepse este reglementată de legea statului de executare. Autorităţile statului de executare sunt singurele competente, sub rezerva alineatelor (2) şi (3), să decidă cu privire la procedurile de executare şi să stabilească toate măsurile aferente, inclusiv temeiurile pentru eliberarea înainte de termen sau condiţionată.
-Autoritatea competentă a statului de executare deduce întreaga perioadă privativă de libertate deja executată în legătură cu pedeapsa în privinţa căreia s-a pronunţat hotărârea judecătorească din durata totală a pedepsei privative de libertate care trebuie executată.
-Statele membre pot prevedea ca orice hotărâre cu privire la eliberarea înainte de termen sau condiţionată să poată lua în considerare acele dispoziţii din dreptul naţional indicate de statul emitent, în temeiul cărora persoana în cauză are dreptul la eliberare înainte de termen sau condiţionată într-un anumit moment.”
-art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: „atunci când România este stat de executare, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate aplicate printr-o hotărâre judecătorească, recunoscută de instanţa română, este guvernată de legea română. Durata perioadei privative de libertate executate în statul emitent se deduce din durata totală a pedepsei sau măsurii privative de libertate care trebuie executată în România”, iar în conformitate cu alin. (2) din acelaşi articol, „atunci când România este stat emitent, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate, aplicată printr-o hotărâre judecătorească recunoscută de autoritatea competentă a statului de executare, este guvernată de legea statului de executare”.
-art. 73 alin. (1) din Codul penal, cu denumirea marginală ”Computarea pedepselor şi măsurilor privative executate în afara ţării”, în cazul infracţiunilor săvârşite în condiţiile art. 8, 9, 10 sau 11, partea din pedeapsă, precum şi durata măsurilor preventive privative de libertate executate în afara teritoriului ţării se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeaşi infracţiune în România.
- Alte articole de acelasi autor:
-ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul-procesului penal;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
0724260393
Articol redactat de Avocat Tudor Ion
