In ce conditii se instituie sechestrul si care este procedura de contestare
Intr-un comunicat recent al DIICOT se arata ca pentru recuperarea unei sume importante de bani procurorii au instituit măsuri asigurătorii asupra a 100 de imobile, dintre care 94 de apartamente şi 6 terenuri, care aparţin persoanelor fizice şi juridice implicate.
Se cunoaste si ca pe 21 noiembrie, DNA a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de Liviu Dragnea şi de ceilalţi suspecţi din dosarul „Tel Drum”, pentru recuperarea prejudiciului din dosar, estimat la peste 127 de milioane de lei.
De aemenea, Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al DNA, a afirmat că prejudiciul identificat de DNA în 2016, reprezentând sechestre, numai pentru faptele de abuz în serviciu, este de 263 de milioane de euro.
Din cele de mai sus se poate observa ca masura asiguratorie a instituirii sechestrului are o incidenta tot mai frecventa in cauzele penale, priveste uneori sume importante de bani, astfel ca am considerat ca pot fi utile unele explicatii asupra acesteia.
Din dispozitiile Codului de procedura penala rezulta ca sechestrul asigurator este o măsuri de siguranță ce se instituie pentru ca paguba care eventual se va stabili la finalizarea dosarului sa fie acoperita.Aceasta nu inseamna insa ca cel in cauza este considerat in mod automat vinovat, astfel ca, in situatia in care instanta va constata ca persoana nu este vinovata de savarsirea infractiunii pentru care a fost cercetat, sechestrul se va ridica .
- In ce conditii se pot lua măsurile asigurătorii:
-in alin.(1) al art.249 se arata cine poate lua o astfel de masura si in ce scop:Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.
-in alin.(2) se arata in ce constau aceste masuri: în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.
In celelalte aliniate ale art. 249 Cod proc. penala se arata bunurile si persoanele fata de care se instituie masuri asiguratorii:
(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.
(4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.
(5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora.
(6) Măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, şi la cererea părţii civile. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute la alin. (1) pot folosi şi părţii civile.
(7) Măsurile asigurătorii luate în condiţiile alin. (1) sunt obligatorii în cazul în care persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă.
(8) Nu pot fi sechestrate bunuri care aparţin unei autorităţi sau instituţii publice ori unei alte persoane de drept public şi nici bunurile exceptate de lege.”
- In ce conditii se contesta sechestrul
Care este procedura de contestare impotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia:
Suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.Contestaţia nu este suspensivă de executare.
Procurorul înaintează judecătorului de drepturi şi libertăţi dosarul cauzei, în termen de 24 de ore de la solicitarea dosarului de către acesta.
Soluţionarea contestaţiei se face în camera de consiliu, cu citarea celui care a făcut contestaţia şi a persoanelor interesate, prin încheiere motivată, care este definitivă. Participarea procurorului este obligatorie.
Dosarul cauzei se restituie procurorului în termen de 48 de ore de la soluţionarea contestaţiei.
Dacă, până la soluţionarea contestaţiei formulate conform alin. (1), a fost sesizată instanţa prin rechizitoriu, contestaţia se înaintează, spre competentă soluţionare, judecătorului de cameră preliminară. Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
Împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanţa de judecată, procurorul, suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie la acest judecător ori la această instanţă, în termen de 3 zile de la data punerii în executare a măsurii.
Contestaţia nu suspendă executarea și se soluţionează, în şedinţă publică, prin încheiere motivată, cu citarea părţilor, în termen de 5 zile de la înregistrarea acesteia. Participarea procurorului este obligatorie.
După rămânerea definitivă a hotărârii se poate face contestaţie potrivit legii civile numai asupra modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii.
- Cum se contesta măsurile asigurătorii dispuse în cursul judecăţii
Împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea unei măsuri asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară, de instanţa de judecată sau de instanţa de apel, inculpatul, procurorul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de la comunicare. Contestaţia se depune, după caz, la judecătorul de cameră preliminară, instanţa de judecată sau instanţa de apel care a pronunţat încheierea atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, după caz, judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară, respectiv instanţei ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la înregistrare.
(Contestaţia împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară de la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a luat o măsură asigurătorie se soluţionează de un complet format din 2 judecători de cameră preliminară, iar contestaţia împotriva încheierii prin care Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în primă instanţă sau în apel, a luat o măsură asigurătorie se soluţionează de Completul de 5 judecători.
Contestaţia formulată potrivit alin. (1) nu este suspensivă de executare. Contestaţia se soluţionează în termen de 5 zile de la înregistrare, în şedinţă publică, cu participarea procurorului şi cu citarea inculpatului şi a părţilor interesate care au formulat-o. Prevederile art. 4251 şi următoarele se aplică în mod corespunzător.”
- Ce organe aduc la îndeplinire măsurile asigurătorii
In acest sens art.251 Cod proc.penala dispune ca Ordonanţa sau încheierea de luare a măsurii asigurătorii se aduce la îndeplinire de către organele de cercetare penală, precum şi de către organele competente potrivit legii, din dispoziţia organului de urmărire penală sau a judecătorului de cameră preliminară ori a instanţei de judecată, după caz.”
- In ce consta procedura sechestrului
Art,252 Cod proc.penala reglementeaza procedura sechestrului, astfel:
Organul care procedează la aplicarea sechestrului este obligat să identifice şi să evalueze bunurile sechestrate, putând recurge, dacă este cazul, la evaluatori sau experţi.
Bunurile perisabile, obiectele din metale sau pietre preţioase, mijloacele de plată străine, titlurile de valoare interne, obiectele de artă şi de muzeu, colecţiile de valoare, precum şi sumele de bani care fac obiectul sechestrului vor fi ridicate în mod obligatoriu.
Bunurile perisabile se predau autorităţilor competente, potrivit profilului de activitate, care sunt obligate să le primească şi să le valorifice de îndată.
Metalele sau pietrele preţioase ori obiectele confecţionate cu acestea şi mijloacele de plată străine se depun la cea mai apropiată instituţie bancară.
Titlurile de valoare interne, obiectele de artă sau de muzeu şi colecţiile de valoare se predau spre păstrare instituţiilor de specialitate.
Obiectele prevăzute la alin. (4) şi (5) se predau în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacă obiectele sunt strict necesare urmăririi penale, procedurii de cameră preliminară sau judecăţii, depunerea se face ulterior, dar nu mai târziu de 48 de ore de la pronunţarea în cauză a unei soluţii definitive.
Obiectele sechestrate se păstrează până la ridicarea sechestrului.
Sumele de bani rezultate din valorificarea făcută potrivit alin. (3), precum şi sumele de bani ridicate potrivit alin. (2) se depun în contul constituit potrivit legii speciale, în termen de cel mult 3 zile de la ridicarea banilor ori de la valorificarea bunurilor.
Celelalte bunuri mobile sechestrate sunt puse sub sigiliu sau ridicate, putându-se numi un custode.
- Alte dispozitii legale care reglementeaza sechestrul
Legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii
fiscale
Articolul 11
„În cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie.”
- Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi
sancţionarea faptelor de corupţie
Articolul 20
„În cazul în care s-a săvârşit o infracţiune dintre cele prevăzute în prezentul capitol, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.”
- Legea nr.656/2002pentru prevenirea şi sancţionarea spălării
banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului
Articolul 32
„În cazul în care s-a săvârşit o Infracţiune de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.”
- Codul de procedura civila
Art. 2
„(1) Dispoziţiile prezentului cod constituie procedura de drept comun în materie civilă.
(2) De asemenea, dispoziţiile prezentului cod se aplică şi în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare. (
Titlul IV
Măsuri asigurătorii şi provizorii
Capitolul I-Sechestrul asigurător-Secţiunea 1-Dispoziţii generale
Articolul 953
Condiţii de înfiinţare
(1)Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanţă este constatată în scris şi este exigibilă, poate solicita înfiinţarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, dacă dovedeşte că a intentat cerere de chemare în judecată.
Articolul 954
Procedura de soluţionare
„(1)Creditorul nu este dator să individualizeze bunurile asupra cărora solicită să se înfiinţeze sechestrul.
- Alte articole de acelasi autor:
-De ce eroarea in exploatarea unei instalatii a fost considerata intr-un contract de asigurare ca motiv de neindeplinire a conditiilor prevazute in polita de asigurare pentru acordarea despagubirii solicitate;
-Avocat infractiuni contra persoanei;
-Avocat drept comercial
–Ce motive se pot invoca pentru anularea unui proces-verbal de contraventie din domeniul rutier;
-avocat contencios administrative si fiscal.
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism,loialitate fata de client
0724260393
Articol redactat de Avocat Tudor Ion
