Ce afirmatii au facut unele personalitati din justitie cu privire la decizia Curtii Constitutionale in sensul ca dispozitiile art. 318 din Codul de procedura penala privind cazurile in care procurorul poate renunta la urmarirea penala si clasa un dosar sunt neconstitutionale.
Mai multe personalitati din justitie si-au exprimat punctul de vedere ca urmare a faptului ca, in urma deliberarilor din data de 20 ianuarie a.c. Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 318 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.
- Ce a avut in vedere Curtea Constitutionala
Pentru a hotari astfel, Curtea a retinut ca dispozitiile acestui articol contravin principiului legalitatii, prevazut de art. 1 alin. (5) din Constitutie, precum si prevederilor art. 124 alin. (1) coroborate cu art. 126 alin. (1), potrivit carora justitia se infaptuieste in numele legii si se realizeaza prin instantele judecatoresti stabilite de lege.
- Ce prevede articolul de lege declarat neconstitutional
Art. 318 din Codul de procedura penala prevede urmatoarele:
-in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand, in raport cu continutul faptei, cu modul si mijloacele de savarsire, cu scopul urmarit si cu imprejurarile concrete de savarsire, cu urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii, constata ca nu exista un interes public in urmarirea acesteia;
-cand autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute in vedere si persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avuta anterior savarsirii infractiunii si eforturile depuse pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii;
-procurorul poate dispune, dupa consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta sa indeplineasca una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii: a) sa inlature consecintele faptei penale sau sa repare paguba produsa ori sa convina cu partea civila o modalitate de reparare a acesteia; b) sa ceara public scuze persoanei vatamate; c) sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii, pe o perioada cuprinsa intre 30 si 60 de zile, in afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca; d) sa frecventeze un program de consiliere”.
-in cazul in care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul sa indeplineasca obligatiile prevazute la alin. (3), stabileste prin ordonanta termenul pana la care acestea urmeaza a fi indeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligatii asumate prin acord de mediere incheiat cu partea civila si care curge de la comunicarea ordonantei; –Ordonanta de renuntare la urmarire cuprinde, dupa caz, mentiunile prevazute la art. 286 alin. (2), precum si dispozitii privind masurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol si art. 315 alin.
-termenul pana la care trebuie indeplinite obligatiile prevazute la alin. (3) din prezentul articol si sanctiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum si cheltuielile judiciare;
–in cazul neindeplinirii cu rea-credinta a obligatiilor in termenul prevazut la alin. (4), procurorul revoca ordonanta. Sarcina de a face dovada indeplinirii obligatiilor sau prezentarea motivelor de neindeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. O noua renuntare la urmarirea penala in aceeasi cauza nu mai este posibila;
– Ordonanta prin care s-a dispus renuntarea la urmarirea penala se comunica in copie persoanei care a facut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, dupa caz, altor persoane interesate.
3.Care au fost reactiile unor personalitati din justitie
- Procurorul general Tiberiu Nitu a afirmat intr-un comunicat ca aceasta decizie va avea un impact major asupra activitatii procurorilor, este obligatorie si, pe cale de consecinta, procurorii o vor respecta intocmai. Avand in vedere insa impactul major asupra activitatii procurorilor din cadrul Ministerului Public (in anul 2015 au fost solutionate prin renuntare la urmarire penala 134.436 de cauze, in timp ce in 2014 fusesera solutionate 86.883 de cauze), se va actiona pentru identificarea masurilor de natura sa diminueze efectele asupra activitatii de urmarire penala. Procurorul general a mai afirmat si ca va sesiza Ministerul Justitiei pentru a se promova in regim de urgenta un proiect de act normativ in vederea punerii in acord a dispozitiilor Codului de procedura penala cu decizia Curtii Constitutionale.
- doamna Raluca Prună, ministrul Justiţiei a afirmat ca s-a dat o decizie care are un impact major asupra modului în care funcţionează sistemul de justiţie în România si ca Ministerul Justiţiei asteapta motivarea grabnică a deciziei
- Domnul Mircea Aron, presedinte CSM a facut referire la faptul ca este vorba de fapte mărunte, în care nu ştiu ce avantaj ar avea statul român să cheltuiască mult mai mult decât este paguba efectiv. Cred că motivarea va viza ideea că numai un judecător poate să aprecieze asupra pericolului, a lipsei de pericol sau a oportunităţii”, a spus Mircea Aron, preşedintele CSM.
Cele 170.000 de procese în plus reprezintă dosare care până acum erau considerate de procurori drept neimportante. Fie erau infracţiuni minore, precum furturi din buzunare sau înşelăciuni cu prejudicii mici, fie era mult prea complicat de dovedit că suspectul a încălcat legea, iar oricum pedeapsa pe care o puteau da judecătorii era cel mult o amendă.
- Livia Stanciu, preşedintele ICCJ a apreciat ca mai multe procese înseamnă şi mai multe hotărâri care trebuie date de instanţă. Şi pâna acum, judecătorii se plângeau că au un program încărcat si ca se va face o evaluare asupra impactului asupra sistemului judiciar, dar încă odată, decizia CCR este obligatorie pentru toţi cetăţenii Romaniei.
0724260393
Articol redactat de Avocat Tudor Ion
