Refuzarea extradarii a cunoscut o mediatizare importanta in ultimele luni, fiind implicate persoane cunoscute in politica romaneasca.
Masura extradarii se poate dispune doar in anumite conditii, acestea fiind expres prevazute in legislatia tarii.
Dar reglementate si prin acte juridice internationale ca motive obligatorii de extradare.
De exemplu, magistrații bulgari au respins cu ceva timp in urma actele medicale depuse la instanță de avocatii unei persoane romane cunoscute.
Judecătorii au precizat că aceste acte nu indică faptul că rămânerea în arest va accentua problemele medicale pe care ea le are.
Pe de alta parte, un complet de judecată de la Curtea de Apel dintr-o tara apropiata a decis că o alta personaliutate romana poate fi eliberata pe cauțiune.
In acest articol, ca avocat penal Baroul Bucuresti, voi analiza dispozitiile legale privind refuzarea extradarii si voi prezenta studii de caz.
Motivele obligatorii de refuz al extradarii
Legea 302/2004 si unele instrumente juridice internationale prevad ca extradarea va putea fi refuzata daca se invoca anumite motive obligatorii.
Autoritatile romane trebuie sa constate daca este incidenta una din cauzele stipulate in legea speciala care reglementeaza refuzul extradarii.
De asemenea, imprejurarea in raport de care nu va acorda extradarea.
Motivele obligatorii de refuz sunt urmatoarele:
-nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil in sensul Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Sau, al oricarui alt instrument international pertinent in domeniu, ratificat de Romania;
-exista motive serioase sa se creada ca extradarea este solicitata in scopul urmaririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasa.
Ori, de religie, sex, nationalitate, limba, opinii politice sau ideologice ori de apartenenta la un anumit grup social;
-situatia persoanei risca sa se agraveze din unul dintre motivele enuntate mai sus;
-cererea este formulata intr-o cauza aflata pe rolul unor tribunale extraordinare, altele decat cele constituite prin instrumentele internationale pertinente.
Sau, in vederea executarii unei pedepse aplicate de un asemenea tribunal;
-se refera la o infractiune de natura politica sau la o infractiune conexa unei infractiuni politice;
-se refera la o infractiune militara care nu constituie infractiune de drept
comun.
Refuzarea extradarii pentru fapte care nu sunt considerate infractiuni de natura politica
Legea nr.302/2004, se refera la faptele care nu sunt considerate infractiuni de natura politica.
-atentatul la viata unui sef de stat sau a unui membru al familiei sale;
-crimele impotriva umanitatii prevazute de Conventia pentru prevenirea si reprimarea crimei de genocid.
A fost adoptata la 9 decembrie 1948 de Adunarea Generala a Natiunilor Unite;
-infractiunile prevazute la art. 50 din Conventia de la Geneva din 1949 pentru imbunatatirea sortii ranitilor si bolnavilor din fortele armate in campanie.
La art. 51 din Conventia de la Geneva din 1949 pentru imbunatatirea sortii ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor fortelor armate maritime.
La art. 129 din Conventia de la Geneva din 1949 cu privire la tratamentul prizonierilor de razboi.
La art. 147 din Conventia de la Geneva din 1949 cu privire la protectia persoanelor civile in timp de razboi;
Refuzarea extradarii pe motive de violari similare razboiului
-orice violari similare ale legilor razboiului, care nu sunt prevazute de dispozitiile din conventiile de la Geneva prevazute la lit. c);
-infractiunile prevazute la art. 1 din Conventia europeana pentru reprimarea terorismului, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1997, si in alte instrumente internationale pertinente;
-infractiunile prevazute in Conventia impotriva torturii si a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, adoptata la 17 decembrie 1984 de Adunarea Generala a Natiunilor Unite;
-orice alta infractiune al carei caracter politic a fost eliminat de tratatele, conventiile sau acordurile internationale la care Romania este parte.
Motive optionale de refuz al extradarii
In afara de motivele obligatorii potrivit carora extradarea va fi refuzata, in legea nr.302/2004 sunt prevazute si unele motive optionale.
Acestea sunt in raport de analiza carora extradarea poate fi refuzata
-cand fapta care motiveaza cererea face obiectul unui proces penal in curs.
Sau, atunci cand aceasta fapta poate face obiectul unui proces penal in Romania.
Extradarea unei persoane poate fi refuzata sau amanata, daca predarea acesteia este susceptibila sa aiba consecinte de o gravitate deosebita pentru ea.
In special din cauza varstei sau a starii sale de sanatate. In caz de refuz al extradarii, prevederile art. 23 alin. (1) se aplica in mod corespunzator.
Transferul procedurii penale in cazurile de refuzarea extradarii
Refuzul extradarii propriului cetatean ori a refugiatului politic obliga statul roman ca la cererea statului solicitant sa supuna cauza autoritatilor sale judiciare.
Astfel incat sa se poata exercita urmarirea penala si judecata, daca este cazul. Statul solicitant ar urma sa transmita gratuit Ministerului Justitiei din Romania dosarele, informatiile si obiectele privind infractiunea.
Statul solicitant va fi informat despre rezultatul cererii sale.
Cazul in care Romania opteaza pentru solutia refuzului extradarii unui cetatean strain, invinuit sau condamnat in alt stat pentru una din infractiunile considerate grave.
Sau pentru orice alta infractiune pentru care legea statului solicitant prevede pedeapsa inchisorii al carei minim special este de cel putin 5 ani.
Examinarea propriei competente si exercitarea, daca este cazul, a actiunii penale se fac din oficiu, fara exceptie si fara intarziere.
Autoritatile romane solicitate hotarasc in aceleasi conditii ca si pentru orice infractiune cu caracter grav prevazuta si pedepsita de legea romana.
Studiu de caz in care s-a respins solicitarea extradarii pe motiv de gravitatea pedepsei
Instanta a analizat fapta parintelui care paraseste teritoriul unui stat strain impreuna cu copilul sau minor, fara consimtamantul celuilalt parinte.
Privandu-l de exercitarea drepturilor parintesti stabilite de o instanta din statul solicitant prin deplasarea minorului pe teritoriul Romaniei.
Se incadreaza, potrivit legii romane, in dispozitiile art. 379 C. pen. referitoare la infractiunea de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorului legea prevede pedeapsa maxima de 3 luni inchisoare.
Drept urmare, nu intruneste conditia privind gravitatea pedepsei stabilita in art. 26 din Legea nr. 302/2004.
Fapta nu se incadreaza si in dispozitiile art. 205 C. pen. referitoare la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal. Actiunea parintelui nu are caracter ilegal in raport cu minorul, nefiind decazut din drepturile parintesti, ci numai in raport cu celalalt parinte.
Studiu de caz privind refuzarea extradarii pe motiv de conditii de detentie
In alt speta, o instanta din Belgia a refuzat extradarea unui cetatean roman condamnat pentru furt.
In apararea, acesta a invocat conditiile pre
care de detentie din Romania.
Fata de acest aspect,instanta a cerut autorităților române date suplimentare despre condițiile de detenție.
Analizand informatiile primite, instanta din Belgia a ajuns la concluzia ca persoana respectiva urma sa execute pedeapsa într-o camera de două persoane.
Aceata avea o suprafață de doar trei metri pătrați.
Pe baza materialului probator referitor la conditiile de detentie din Romania, instanța a pronuntat solutia.
A motivat că nu poate accepta extrădarea cetateanului roman. Motivul a fost că există „riscul evident al unui tratament inuman și degradant”.
Studiu de caz, in care instanta suprema a analizat refuzarea extradarii
Dispozițiile art. 84 din Legea nr. 302/2004 se refera la mandatul european de arestare.
Se solicită, de autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene, arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale.
Ori, judecății sau executrii unei pedepse sau unei măsuri de siguranță privative de libertate.
Alin. (2) al aceluiași articol prevede că „mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce.
In conformitate cu dispozițiile Deciziei cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002”.
Înalta Curte constată că mandatul european de arestare emis de Procurorul Republicii de la Tribunalul de Mare Instanță din Lille este conform dispozițiilor legale.
Iar persoana solicitată nu a ridicat obiecțiuni cu privire la identitatea sa.
Analiza motivelor de refuzarea extradarii
Față de prevederile art. 98 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 302/2004 republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, sunt incidente motivele de refuz obligatoriu la predare.
„a) când, din informațiile de care dispune, reiese că persoana urmărită a fost judecată definitiv pentru aceleași fapte de către un stat membru, altul decât statul emitent.
Cu condiția ca, în cazul condamnării, sancțiunea să fi fost executată ori să fie în acel moment în curs de executare sau executarea să fie prescrisă.
Pedeapsa să fi fost grațiată ori infracțiunea să fi fost amnistiată sau să fi intervenit o altă cauză care împiedică executarea, potrivit legii statului de condamnare;
- b) când infracțiunea pe care se bazează mandatul european de arestare este acoperită de amnistie în România.
Dcă autoritățile române au, potrivit legii române, competența de a urmări acea infracțiune;
- c) când persoana care este supusă mandatului european de arestare nu răspunde penal datorită vârstei sale. Pentru faptele pe care se bazează mandatul de arestare în conformitate cu legea română;
- d) în situația prevăzută la art. 96 alin. (2) din prezenta lege;
Procedurile penale din Romania
- e) când persoana care face obiectul mandatului european de arestare este supusă unei proceduri penale în România pentru aceeași faptă care a motivat mandatul european de arestare;
- f) când mandatul european cuprinde infracțiuni care au fost comise în afara teritoriului statului emitent.
Si legea română nu permite urmărirea acestor fapte atunci când s-au comis în afara teritoriului român;
- g) când, conform legislației române, răspunderea pentru infracțiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s-au prescris.
Dacă faptele ar fi fost de competența autorităților române;
Renuntarea la urmarire
- h) când o autoritate judiciară română a decis fie renunțarea la urmărirea penală.
Fie clasarea pentru infracțiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare.
Sau a pronunțat, față de persoana solicitată, o hotărâre definitivă, cu privire la aceleași fapte, care împiedică viitoare proceduri;
- i) când persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată.
Analiza mandatului de arestare emis de autoritatile franceze
Din verificarea mandatului emis de autoritățile franceze rezultă că acesta întrunește cerințele de conținut și formă prevăzute de art. 86 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004. Infracțiunile de care este suspectată persoana solicitată sunt sancționate de legea statului emitent cu închisoarea de până la 25 de ani.
În ceea ce privește motivele de refuz al extrădării, Înalta Curte constata faptul că niciunul dintre motivele invocate de persoana solicitiată nu este incident în cauză.
Lipsa probelor care să susțină acuzarea neputând constitui o împrejurare care să poată fi analizată în raport cu vreunul din cazurile de refuz al extrădării.
Masura preventiva dispusa
Se mai constată că la alegerea măsurii preventive, în mod corect judecătorul fondului s-a raportat la situația de fapt reținută și la numărul mare de persoane implicate.
Față de aceste considerente, urmează a respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul persoană solicitată A. Impotriva sentinței penale nr. 86/F din 19 mai 2016, a Curții de Apel București, secția I penală.
În baza dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Din care suma de 100 lei reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Alte articole ale autorului
Ce informatii trebuie sa furnizeze angajatorul salariatului in mod obligatoriu la incheierea contractului de munca si ce se poate face in caz de neexecutare;
–Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legea nr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;
–In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.
Cabinet avocat Tudor Ion
Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client
0724260393
Cabinetul de avocat Tudor Ion va poate ajuta in dosare penale care au caobiect extradarea
Ne puteti contacta, dati click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro
Contacteaza-ne acum
Default content
Articol redactat de Avocat Tudor Ion
