Pedeapsa in cazul condamnarii poate fi gresita, un exemplu cand nu s-au respectat criteriile prevazute de lege
Pedeapsa in cazul condamnarii, criteriile dupa care se calculeaza, marimea si felul acesteia, pot preocupa persoanele cercetate penal. Astfel de intrebari isi pun uneori chiar si fara ca sa cunoasca in ce consta acuzarea.
Preocuparea pentru cunoasterea consecintelor cand esti implicat intr-un litigiu este normala. Un ajutor pretios in acest sens poate fi cunoasterea prevederilor legii referitoare la obiectul litigiului respectiv.
Mai ales ca, si instanta poate gresi in anumite privinte, iar prin caile de atac se poate indrepta o eventuala eroare.
Exemplu de pedeapsa in cazul condamnarii, aplicata gresit
De exemplu, intr-un dosar instanta a aplicat clientului meu o pedeapsa in alte limite decat cele prevazute lege. Codul penal prevedea pedeapsa maxima de 5 ani inchisoare pentru infractiunea pentru care era judecat. Instanta i-a aplicat insa o pedeapsa de 6 ani inchisoare, depasind astfel cu un an de inchisoare pedeapsa maxima prevazuta de lege.
Mai mult, era judecat pentru inca o infractiune si i-a mai adaugat o treime din aceasta la pedeapsa. Este de inteles frustarea celui condamnat gresit la un an in plus, in conditii de penitenciar. Cine a discutat cu persoane aflate in detentie stie ce inseamna fiecare zi de incarcerare suportata in plus.
Parchetul a sesisizat aceasta greseala a instantei si in calea de atac la instanta suprema, eroarea a fost corectata. Mai mult decat atat, inculpatul a executat in loc de aproape 7 ani inchisoare, mult mai putin si in conditii de suspendare a executarii pedepsei.
Acesta poate fi un exemplu de cum instantele aplica in mod diferit criteriile de individualizare a pedepsei.
Pedeapsa in cazul condamnarii se aplica conform anumitor criterii
Desigur ca nu in toate cazurile cand unei persoane i se constituie dosar penal va fi gasita vinovata si i se aplica o pedeapsa.
Daca se ajunge la instanta, si se aplica o pedeapsa, judecatorul are in vedere actele dosarului si prevederile legii penale aplicabile in speta respectiva. Aplica anumite criterii de individualizare a pedepsei, criterii generale precum si criterii speciale. Pedeapsa mai depinde de modul cum au fost administrate probele, chiar si de cat de aspru intelege legiuitorul sa fie pedepsita infractiunea in perioada respectiva.
Criteriile generale avute in vedere de instanta la stabilirea cuantumului pedepsei
Art.74 Cod penal dispune cu privire la criteriile generale de individualizare a pedepsei. Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii.
a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;
b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;
d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;
e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;
g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
Când pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedepse alternative, se ţine seama de criteriile prevăzute în alin. (1) şi pentru alegerea uneia dintre acestea.
Criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt obligatorii si se iau in considerare cumulativ la stabilirea si aplicarea pedepsei.
Criterii speciale de individualizare a pedepsei
Un exemplu de aplicare a criteriilor speciale de individualizare este cel al mai multor participanti la o infractiune intentionata. Acestia se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii. Dar, si de criteriile generale de individualizare prevazute de art.74 Cod penal.
Pot exista cazuri cand o persoana a fost doar complice la savarsirea unei infractiuni, dar a primit o pedeapsa in acelasi cuantum cu al autorului infractiunii.
Circumstantele avute in vedere la aplicarea pedepsei
Instanta mai are in vedere la aplicarea pedepsei si circumstantele savarsirii faptei. Respectiv, imprejurarile anterioare, concomitente ori ulterioare savarsirii unei infractiuni. Cele ce privesc persoana faptuitotului, a victimei sau la modul de savarsire a faptei. Toate acestea pot contribui la determinarea gradului de pericol social concret al infractiunii si a periculozitatii sociale a infractorului.
Un interes special prezinta aplicarea de circumstante atenuante pentru ca acestea conduc la o pedeapsa diminuata.
Circumstantelor atenuante sunt imprejurari prevazute de lege sau retinute de judecator in procesul de individualizare judiciara. Indica un pericol social mai scazut al faptei, astfel ca judecatorul are posibilitatea sa aplice o pedeapsa in limitele reduse.
Ce imprejurari constituie circumstantele atenuante legale
Svârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate. Sa fie produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau printr-o altă acţiune ilicită gravă.
Depăşirea limitelor legitimei apărări.
Depăşirea limitelor stării de necesitate.
Acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată. Numai dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei.
Infractiunile pentru care nu se aplica circumstante atenuante
Infractiunile contra persoanei, de furt calificat, tâlhărie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice. Ultraj, ultraj judiciar, purtare abuzivă, infracţiuni contra siguranţei publice, infracţiuni contra sănătăţii publice, infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate.
Contra securităţii naţionale, contra capacităţii de luptă a forţelor armate, infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, a infracţiunilor privind frontiera de stat a României. A infracţiunilor la legislaţia privind prevenirea şi combaterea terorismului, a infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a celor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. A infracţiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri. A celor privind spălarea banilor, privind activităţile aeronautice civile şi cele care pot pune în pericol siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică.
Privind protecţia martorilor, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. A celor privind traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea şi combaterea pornografiei şi a celor la regimul adopţiilor.
Imprejurari ce pot constitui circumstanţe atenuante judiciare
Eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii.
Imprejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului.
Alte articole de acelasi autor
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
–Ce a avut in vedere I.C.C.J cand a dispus încetarea procesului penal pentru infracţiunea de nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului ca urmare a împăcării părţilor.
-In ce conditii in cazul cererii de divort din culpa exclusiva a paratului acesta poate fi obligat la plata unei prestatii compensatorii sub forma unei rente viagere;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident;
– Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine.
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism,loialitate fata de client
www.avocat-tudor.ro
0724260393
Articol redactat de Avocat Tudor Ion