Stiri
11.8 C
Buzău

Motivele de recurs nu inseamna numai exprimarea nemultumirii fata de hotararea criticata a decis instanta suprema

Data:

Motivele de recurs, incadrarea in cazurile prevazute de lege

Motivele de recurs, potrivit unui avocat din Bucuresti specializat in drept civil,  trebuie formulate astfel incat sa se incadreze in motivele de casare prevazute de lege.

In caz contrar, se poate pierde procesul, astfel cum se va observa din exemplele din acest articol.

O alta cerinta este ca motivele de recurs sa fie dezvoltate in mod corespunzator, respectand prevederile legii.

Mai exact, recursul  fiind o cale extraordinara de atac, trebuie sa se arate in mod concret care sunt erorile din hotararea  care se ataca, nelegalitatea in ce consta.

Critica acestora se face în fapt și în drept, cu referire la rationamentul instantei precedente si probele dosarului din care rezulta astfel de afirmatii.

 Motive de nelegalitate recurs

Tocmai din aceste considerente legea prevede ca recursul este nul daca motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de Codul de procedura civila.

In ce priveste motivele de recurs, acestea au fost definite ca fiind ipotezele expres și limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate.

Motivele de recurs vizează nelegalitatea hotărârii atacate si sunt doar cele prevăzute limitativ în art. 488 C.pr.civila.

Incadrarea in motivele de recurs, care sunt acestea?

Asa cum am aratat deja, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, acestea fiind urmatoiarele:

1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;

2. dacă hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;

3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii;

4. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;

5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;

6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;

7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;

8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

In ce conditii pot fi primite motivele de recurs

Motivele prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor.

Intr-un articol anterior aratam ca prin cererea de recurs se formuleaza critici cu privire la modul in care au judecat instantele a caror hotarare se ataca.

De asemenea ca, prin motivele de casare nu se poate intregi cererea de chemare in judecata ori cererea reconventionala.

Totodata, nici nu se pot schimba obiectul acestora.

Cum se face dezvoltarea motivelor de recurs? 

Inalta Curte de casatie si Justitie Sectia 1 civila prin Decizia nr.804/2020 a explicat despre ce trebuie sa cuprinda cererea de recurs potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Respectiv, in ce constau motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor.

In conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs. In afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.

Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, a constatat că aspectele evidenţiate de către recurenta-reclamantă, astfel cum au fost formulate şi dezvoltate, nu conţin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate.

Acestea nu permit încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Motive de recurs, conform art.488, exemple din jurisprudenta

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Prin aspectele evidenţiate în cuprinsul memoriului de recurs, recurenta-reclamantă prezintă pe larg situaţia de fapt şi aduce critici modului în care tribunalul şi Curtea de apel au administrat şi apreciat probatoriul.

A susţinut că pârâta ar fi comis ilegalităţi, ce ar fi fost ignorate de instanţele de judecată.

Criticile referitoare la modalitatea în care instanţele de fond au înţeles să interpreteze probatoriul nu pot constitui motive de nelegalitate ce pot fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului.

Ci ,critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, modalitatea de administrare şi interpretare a probatoriilor.

Reprezinta o chestiune de fapt, ce este analizată în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.

Astfel de critici nu corespund exigenţelor căii de atac a recursului în actuala sa reglementare.

A fost concepută ca un mijloc procesual menit să asigure un control de legalitate asupra hotărârilor instanţei de apel, exclusiv pentru motivele limitativ enumerate la pct. 1-8 al art. 488 C. proc. civ.

Studiu de caz in care recursul a fost motivat  corespunzator

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat și urmează a-l admite pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Instanța de fond a apreciat că înscrisurile depuse de reclamantă în dosarul administrativ și în fața instanței nu au făcut dovada faptului că imobilul solicitat s-ar fi aflat în proprietatea reclamantei la momentul preluării acestuia de către statul român.

In sensul că dreptul de proprietate cu privire la imobilele situate în Timișoara, str. x și Piața Huniade nr. 2 a aparținut A., persoană juridică distinctă.

Instanța de control judiciar apreciază că este incident cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., prin hotărârea recurată nefiind analizate toate aspectele relevante în speță, astfel că se interpretează că instanța nu a intrat în cercetarea fondului.

Conform prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii se vor arăta expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate.

Motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Ce exigente nu a indeplinit solutia criticata?

Motivarea primei instanțe nu îndeplinește exigențele textului legal indicat anterior, instanța nepronunțându-se cu privire la întreg probatoriul administrat.

Nu a indicat motivele pentru care a înlăturat probele solicitate de către reclamantă, prin care acesta dorea să dovedească temeinicia acțiunii.

Prin omisiunea de a analiza toate probele administrate, instanța nu a stabilit toate împrejurările de fapt esențiale în speță, punând în imposibilitate instanța de control judiciar în a realiza un examen efectiv al hotărârii recurate.

Astfel, se constată că judecătorul fondului nu s-a pronunțat în niciun fel cu privire la cartea funciară originară a imobilului.

Trebuiau aplicate dispozițiile art. 4 alin. (3) din O.U.G. nr. 94/2000, care permit solicitantului să depună începuturi de dovadă scrisă, declarații de martori autentificate, expertize judiciare precum și orice acte care, coroborate.

Acestea ar întemeia prezumția existenței dreptului de proprietate al acestuia asupra imobilului, la data preluării abusive.

Instanța era datoare să verifice cronologic înscrisurile în cartea funciară a imobilului și să constate că înscrierea originală a denumirii proprietarului era în limba maghiară și era alta decât cea care a fost menționată cu ocazia transcrierii în cartea funciară.

Ce consecinte a avut omisiunea instantei de a verifica inscrisurile?

În aceste condiții, se impunea ca prima instanță să coroboreze toate înscrisurile depuse la dosar și nu să aibă în vedere exclusiv înscrierea în cf. x Timișoara, fără să argumenteze motivul pentru care a înlăturat înscrierea originară din cartea funciară.

De altfel, la dosarul de fond se regăsesc depuse înscrisuri asupra cărora prima instanță nu s-a pronunțat în niciun fel iar în cauză se impunea a se stabili dacă imobilul solicitat intră în categoria celor pentru care înscrierea în cartea funciară s-a efectuat eronat, respectiv pe numele școlii romano-catolice.

Reclamanta recurentă deține o traducere autorizată a cărții funciare în limba maghiară, aceasta solicitând o traducere corectă din punct de vedere lingvistic a înscrierii în limba maghiară în cartea funciară.

Instanța de fond trebuie să stabilească o situație de fapt corectă și reală, având în vedere cartea funciară originară a imobilului și traducerea corectă a înscrierii originare a denumirii proprietarului, pentru a stabili dacă proprietarul a fost Școala romano-catolică de fete înființată de episcopul C. sau A..

Față de aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu cele ale art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., se va admite recursul, se va casa sentința recurată și se va trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, care va proceda conform considerentelor din prezenta decizie.

Sursa informației: www.scj.ro.

Studiu de caz in care recursul nu a fost motivat conform legii

Înalta Curte reţine că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare.

In sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.

Prin nemotivarea căii de atac în cauză intervine sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatată în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

În consecinţă, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ.

Constata că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu de către instanţă,

Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

Alte spete din care rezulta in ce constau motivele de recurs

Într-o alta speță, instanța a decis că, întrucât recurenta nu a fost legal citată nici în primă instanță și nici în apel, ambele hotărâri sunt lovite de nulitate, ceea ce impune admiterea recursului pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 C.pr.civ.

De asemenea, într-o speță, instanța a statuat că niciun judecător nu poate hotărî asupra unei pricini în lipsa părților.

De asemenea, fără legala lor citare, a constatat că judecata s-a dispus fără citarea pârâtei recurente în condițiile art. 153 și urm. C.pr.civ.

Hotărârea atacată este lovită de nulitate în condițiile art. 175 alin. 2 C.pr.civ..

Motivul de recurs este prevăzut de art. 488 pct. 5 C.pr.civ., a admis recursul, a casat hotărârea atacată cu trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru rejudecare.

Cu ocazia rejudecării, instanța va dispune citarea tuturor părților. Va administra toate probele ce se impun în vederea pronunțării unei hotărâri legale și temeinice.

Într-o altă speță, instanța a statuat că apelul anulat ca netimbrat.

A avut in vedere ca,  apelanții nu au fost legal citați, neavând cunoștință de termenul fixat de tribunal pentru judecarea apelului. Aceasta atrage casarea deciziei în temeiul art. 488 pct. 5 C.pr.civ.

Instanța supremă s-a referit la neregularitatea procedurală alegată de titularul căii de atac.

Daca se subsumează altui motiv de casare sau de modificare, criticile formulate sunt încadrabile în cazurile care particularizează actul de procedură cu privire la care se susține că a fost nelegal îndeplinit”.

Ce spune literatura de specialitate referitor la motivele de recurs

In articolul „Motivele de recurs conform dispozițiilor NCPC (II) sursa juridice.ro  trateaza acest subiect. Arata ca, se pot include mai multe neregularități de ordin procedural. Incepând de la nesemnarea cererii de chemare în judecată, nelegala citare a uneia dintre părți.

De asemenea, nesemnarea cererii reconvenționale, nesocotirea principiilor publicității, oralității, contradictorialității etc.

Conform, sursei https://www.universuljuridic.ro/ cererea de recurs formulată de reclamant. nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate.

Singura precizare a recurentului fiind aceea că nu s-a prezentat la termen.

Aceasta intrucât la termenele anterioare judecata cauzei s-a produs și în lipsă.

S-a gandit că poate chiar Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor ar fi solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Menționează că instanța ar fi trebuit să fixe un nou termen de judecată în vederea comunicării întâmpinării depuse de intimată chiar în ziua ședinței de judecată.

Articole de acelasi autor:

Autoritatea parinteasca (art.483-512 Codul civil)

Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil

Ce prevede codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara

Cum va poate ajuta un avocat in cazul producerii unui accident rutier

Ce trebuie cunoscut despre asigurarea de răspundere civilă și asigurarea de persoane.

Cabinetul de avocat Tudor Ion acorda consultanta juridica, asistenta si reprezentare in litigii de drept civil

Pentru detalii ne contactati prin formular, e mail office@avocat-tudor.ro sau clic aici.

avocat Bucuresti civil Tudor Ion

https://avocat-tudor.ro/

0724260393

Contacteaza-ne acum

Default content






    Articol redactat de Avocat Tudor Ion

    Distribuie postarea:

    Popular

    Categorii

    Mai mult articole ca asta
    Legate de

    Explorând terapii alternative pentru o sănătate optima

    În căutarea echilibrului și a stării de bine, tot...

    Cum să alegi cel mai bun curs social media pentru afacerea ta

    Ești în căutarea acelui curs de social media care...

    Cum contribuie platformele de cursuri live la dezvoltarea personală și profesională

    Una dintre modalitățile inovatoare și eficiente de a investi...

    Filantropia și Impactul Social: Cum Donațiile Pot Schimba Lumea

    Filantropia este o forță puternică de transformare a lumii...