Motivele de recurs in noul Cod procedura civila
Avocat in Bucuresti cu specializare in civil, aratam intr-un articol anterior ca prin cererea de recurs se formuleaza critici cu privire la modul in care au judecat instantele a caror hotarare se ataca.
Avand in vedere ca dispozitiile legale in vigoare la data publicarii articolului referitoare la recurs au suferit modificari am redactat acest articol.
Motivele de recurs, de casare in noul Cod de procedura civila
Potrivit art.488 Cod procedura civila motivele de casare sunt urmatoarele, acestea vizand motive de nelegalitate:
1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;
2. dacă hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;
3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii;
4. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;
5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;
6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;
7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;
8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.
Motivele de recurs in Noul Cod procedura civila, in ce conditii pot fi primite
(2) Motivele prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului.
Ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor.
In ce priveste motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C.pr.civ., in articolul „Motivele de recurs conform dispozițiilor NCPC (II) face referire sursa juridice.ro.
Se arata ca se pot include mai multe neregularități de ordin procedural, începând de la nesemnarea cererii de chemare în judecată, nelegala citare a uneia dintre părți.
Dar si nesemnarea cererii reconvenționale, nesocotirea principiilor publicității, oralității, contradictorialității etc.
Exemple in care s-a admis recursul in temeiul noilor prevederi ale Codului de procedura civila
Într-o speță, instanța a decis că, întrucât recurenta nu a fost legal citată nici în primă instanță și nici în apel, ambele hotărâri sunt lovite de nulitate, ceea ce impune admiterea recursului pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 C.pr.civ.
Intr-o altă speță, instanța a statuat că niciun judecător nu poate hotărî asupra unei pricini în lipsa părților și fără legala lor citare.
Instanța a constatat că judecata s-a dispus fără citarea pârâtei recurente în condițiile art. 153 și urm. C.pr.civ.,
Hotărârea atacată este lovită de nulitate în condițiile art. 175 alin. 2 C.pr.civ., fiind dat motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C.pr.civ., a admis recursul, a casat hotărârea atacată cu trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, instanța va dispune citarea tuturor părților și va administra toate probele ce se impun în vederea pronunțării unei hotărâri legale și temeinice.
Într-o altă speță, instanța a statuat că apelul anulat ca netimbrat, în condițiile în care apelanții nu au fost legal citați, neavând cunoștință de termenul fixat de tribunal pentru judecarea apelului.
Aceasta situatie atrage casarea deciziei în temeiul art. 488 pct. 5 C.pr.civ.
Exemple din practica instantei supreme
Instanța supremă s-a pronuntat despre neregularitatea procedurală alegată de titularul căii de atac se subsumează altui motiv de casare sau de modificare.
Criticile formulate sunt încadrabile în cazurile care particularizează actul de procedură cu privire la care se susține că a fost nelegal îndeplinit”.
De fapt, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 – 8 C. proc. civ.
Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată.
Ci, expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.
Exemplu cand nu a fost admis recursul in baza noilor prevederi ale Codului de procedura civila
Înalta Curte reține că, deși a susținut incidența motivelor de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., aceasta nu a formulat critici concrete care să poată fi circumscrise motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ..
Partea exprimându-și nemulțumirea cu privire la modalitatea de apreciere a probelor administrate în cauză și la eficiența dată acestora de către instanța de apel.
Ca atare, invocarea de către recurenta-reclamantă a art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. este una formală.
Susținerile acesteia nereprezentând veritabile critici de nelegalitate a hotărârii atacate, ci vizează, în principal, situația de fapt a litigiului, fără avea legătură cu raționamentul instanței de apel.
Or, în faza procesuală a recursului nu pot fi puse în discuție și reanalizate probele administrate, recursul fiind o cale extraordinară de atac, de reformare.
Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmărește să supună instanței examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile cazului concret dedus judecății.
Având în vedere că recurenta nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale deciziei atacate și că, în cauză.
Nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.
Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) din același act normativ.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 953A/2021 din 15 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 622 din 23 martie 2022)
Literatura juridica despre motivele de recurs in noul Cod procedura civila
Conform, sursei https://www.universuljuridic.ro/ cererea de recurs formulată de reclamantul A. nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate.
Singura precizare a recurentului fiind aceea că nu s-a prezentat la termen întrucât la termenele anterioare judecata cauzei s-a produs și în lipsă.
S-a gandit că, poate chiar Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor ar fi solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Menționează că instanța ar fi trebuit să fixe un nou termen de judecată în vederea comunicării întâmpinării depuse de intimată chiar în ziua ședinței de judecată.
Astfel cum a fost formulată, cererea de recurs nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanța de recurs cu soluționarea căii de atac.
Susținerile recurentului-reclamant nu constituie critici ale argumentelor legale prezentate de curtea de apel în pronunțarea soluției de suspendare a cauzei, ci detaliază motivele pentru care nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Alte articole de acelasi autor:
Autoritatea parinteasca (art.483-512 Codul civil)
Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil
Ce prevede codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara
Cum va poate ajuta un avocat in cazul producerii unui accident rutier
Ce trebuie cunoscut despre asigurarea de răspundere civilă și asigurarea de persoane
avocat Bucuresti civil Tudor Ion
0724260393
Cabinet avocat Bucuresti civil, servicii avocatiale.
Ne puteti contacta, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro
Contacteaza-ne acum
Default content
Articol redactat de Avocat Tudor Ion
