Legea evaziunii fiscale in cazul de omisiune a evidentierii operatiunilor comerciale
Legea evaziunii fiscale
Legea evaziunii fiscale nr.241/2005 prevede in art.9 alin.(1) ce fapte constituie infractiune de evaziune fiscala.
Legea evaziunii fiscale despre scopul in care sunt savarsite astfel de fapte
Legea evaziunii fiscale prevede ca se pedepsesc cu inchisoare si interzicerea unor drepturi faptele savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale.
Ce fapte sunt pedepsite de legea evaziunii fiscale
a)ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b)omisiunea, in tot sau in parte, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate:
c) evidentierea in documentele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale, ori evidentierea altor operatiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace electronice de stocare a datelor;
e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
f) sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale prin nedeclararea, declararea fictiva.
Ori, declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
g) substituirea,degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala.
Ce prevede o noua varianta a legii evaziunii fiscale
In noua varianta a legii evaziunii fiscale nr. 241/2005, art.10 alin.(1) prevede alta sanctiune.
In cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute la art. 8 si 9.
Se aplica daca, in cursul urmaririi penale sau al judecatii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depaseste 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale.
Se poate aplica pedeapsa cu amenda.
Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica pedeapsa cu amenda.
Noua varianta a legii evaziunii fiscale prevede si o alta situatie.
In cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adauga dobanzile si penalitatile, este acoperit integral.
Fapta nu se mai pedepseste, facandu-se aplicarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare.
Ca urmare, persoanele care comit evaziune fiscala de pana in 100.000 de euro si care achita integral prejudiciul nu vor mai fi pasibile de pedeapsa cu inchisoarea.
Ce sanctiuni prevede legea evaziunii fiscale
Pedeapsa pentru evaziune fiscala este de 2-8 ani de inchisoare.
In alin. 2 al acestui articol din legea evaziunii fiscale, se preved sanctiunile ce se aplica unor astfel de fapte.
Daca prin faptele prevazute la alin.(1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 de euro, in echivalentul monedei nationale.
Atunci, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu doi ani.
In alineatul 3, legea evaziunii fiscale dispune despre o alta situatie. Cand prin faptele prevazute in alin.(1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 de Euro , in echivalentul monedei nationale.
Atunci, limita minima a pedepsei prevazuta de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 3 ani.
In ce cazuri din legea evaziunii fiscale fapta nu se pedepseste sau se reduce pedeapsa
In art.10 din legea evaziunii fiscale se prevad cauzele de nepedepsire si cauzele de reducere a pedepsei.
În cazul săvârşirii unei astfel de infractiuni, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat.
Limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.
Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale. Se poate aplica pedeapsa cu amendă.
Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale.
Se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.
Ce conditii prevede legea pentru a beneficia de nepedepsire sau reducerea pedepsei
(2) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică in anumite cazuri prevazute de lege.
Dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1).
În cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută legea evaziunii fiscale, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.
Modalitatea omisiunii evidentierii operatiunilor comerciale in legea evaziunii fiscale
Una din modalitatile mai intalnite de savarsire a infractiunii de evaziune fiscala este cea prev. de art. 9 alin. (1) lit.b) din Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale.
Respectiv, modalitatea omisiunii evidentierii operatiunilor comerciale.
In acest sens, prin acte contabile sau alte documente legale se inteleg documentele cu relevanta in domeniul fiscal.
Cum ar fi facturile, avizele de insotire a marfii, documentele de evident contabile, declaratii fiscale.
“Omisiunea” , constituie imprejurarea in care documentul respectiv este intocmit, dar nu sunt evidentiate in tot sau in parte operatiunile comerciale efectuate sau veniturile realizate.
Omisiunea se refera si la situatia in care documentul nu este intocmit.
Pentru a fi intrunite elementele constitutive ale infractiunii de evaziune fiscala in modalitatea prev.de art. 9 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 .
Conditia omisiunii evidentierii tebuie sa priveasca acte contabile sau alte documente legale cu relevanta sub aspect fiscal.
Operatiunea comerciala efectuata presupune toate operatiunile generatoare de obligatii fiscale iar prin venituri se inteleg toate tipurile de venituri prezentate in clasa 7 din planul de conturi general.
De mentionat ca exista infractiune chiar daca nu s-a produs un prejudiciu.
Prezinta insa importanta in acest sens probarea existatei intentiei precum si stabilirea raportului de cauzalitate.
Cauze care favorizeaza evaziunea fiscala
In literatura de specialitate au fost aratate mai multe cauze ale evaziunii fiscale.
Prevederile legale ce favorizează eludarea fiscului, modul de aplicare a legilor, ce permite sustragerea de la impozitare.
Contribuabilii care, cu o mentalitate nesănătoasă, recurg la felurite metode de a-și ascunde materialul impozabil.
Corupția organelor fiscale, repartizarea inechitabilă a cotelor de impozitare pe grupe de venituri și categorii sociale.
Sistemul de impozitare actual poate duce chiar la scăderea muncii.
Oamenii nemaifiind impulsionați să presteze muncă suplimentară.
Veniturile astfel câștigate le vor fi impozitate, ceea ce încurajează munca la negru și implicit sustragerea de la impozitare.
Gradul ridicat de specializare a infracțiunilor de evaziune fiscală reclamă pentru prevenirea și combaterea lor efortul concentrat al mai multor instituții ale statului.
Direcția Generală a Finanțelor Publice, Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției. Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF sau departamentele economice ale serviciilor secrete.
Se apreciază că direcțiile de acțiune care pot contribui la limitarea ariei evaziunii fiscale trebuie să acopere trei domenii: legislativ, administrativ și social.
Situatia evaziunii fiscale in Romania
În România, creșterea semnificativă a evaziunii fiscale devine tot mai dramatică.
Spiritul de evaziune fiscală se naște din simplul joc al interesului.
Oricare ar fi cota impozitului pus în sarcină, omul, prin natura sa, are mereu tendința să pună interesul general în urma celui particular.
El este înclinat să considere impozitul mai mult un prejudiciu decât o contribuție legitimă la cheltuielile publice și să vadă întotdeauna cu ochi răi pe acela care vrea să îi micșoreze patrimoniul.
Astfel, din cele mai vechi timpuri, contribuabilii au căutat să reducă obligațiile fiscale, recurgând la tot felul de metode ingenioase.
Principala problemă cu care se confruntă România în materie de reglementări fiscale este lipsa corelării dintre aceste legi.
Mai mult, legile nu sunt clare în privința prevederilor și a instrucțiunilor de implementare.
Astfel, cei impozitați, dar și controlorii financiari au mai multe posibilități de a eluda legea fiscală și achitarea obligațiilor financiare.
Studiu de caz, evaziunea fiscala
Prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților pentru infracțiuni de evaziune fiscala.
Art. 9 al.1 lit.b cu aplicarea art.9 al.2 din Legea nr.241/2005, și art. 9 al.1 lit.f din Legea nr.241/2005.
Complicitate la evaziune fiscală prev. de art.48 NCP rap. la art. 9 al.1 lit.b cu aplicarea art.9 al.2 din Legea nr.241/2005.
Si art. 9 al.1 lit.f din Legea nr.241/2005.
S-a reținut în actul de sesizare al instanței că inculpatul in calitate de administrator nu a înregistrat în evidența contabilă operațiunile comerciale și veniturile obținute.
Sustrăgându-se de la plata taxelor și impozitelor și, de asemenea, s-a sustras verificărilor financiar – fiscale.
Prin declararea fictivă a sediului social al firmei, inculpatul R ajutându-l în activitatea infracțională.
În procedura de cameră preliminară a fost constatată legalitatea sesizării instanței nefiind excluse mijloace de probă administrate în faza de urmărire penală.
Ce a constatat instanta
Analizând ansamblul probelor administrate în cauză.
Instanța constată realitatea celor menționate în rechizitoriu, doar cu privire la inculpatul S care se face vinovat de infracțiunea de evaziune fiscală astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu.
Insă în încadrarea juridică pentru fapta prev. de art.9 al.1 lit.b din Legea nr.241/2005 fără aplicarea art.9 al.2 din aceeași lege).
Nefiind însă demonstrate că acțiunile celuilalt inculpat R ar reprezenta o faptă penală – complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală reținută în sarcina celuilalt inculpat.
Astfel, s-a întocmit, în fața unui notar public din municipiul Pitești, contractul de cesiune.
Acționând în baza unei procuri inculpatul S a schimbat sediul social al firmei și a derulat operațiuni bancare printr-un cont deschis de el.
Operațiunile comerciale nu au fost înscrise în contabilitatea firmei scopul inculpatului S fiind acela de a se sustrage de la plata taxelor către bugetul de stat.
Făcând cerere la banca unde fuseseră deschise conturile societății de lichidare și închidere a acestora.
Astfel, acesta a retras toate sumele de bani ce mai erau în cont.
Toate aceste aspecte rezultă din ansamblul materialului probator existent la dosar și în special din înscrisurile notariale care atestă operațiune de cesionare a părților sociale.
În drept, faptele inculpatului S săvârșite cu vinovăție întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală.
Prev. de art. 9 alin.1 lit.b din Legea nr. 241/2005 în formă continuată, respectiv cele ale art. 9 alin.1 lit.f din Legea nr. 241/2005.
Analiza fiecarei infractiuni
În ceea ce privește prima infracțiune de evaziune fiscală.
Forma continuată rezultă din faptul că nu au fost înregistrate în contabilitatea societății un număr de 20 de facturi.
Aferente unui singur contract de livrări de mărfuri, care însă a avut plăți eșalonate în mai multe tranșe successive.
Instanța consideră astfel că obligativitatea înregistrărilor în contabilitate a fost una succesivă în timp.
Astfel încât comiterea infracțiunii s-a realizat prin mai multe acte materiale (de omisiune a înregistrării) ceea ce justifică reținerea formei continuate a infracțiunii.
Pe de altă parte, din încadrarea juridică dată acestei infracțiuni instanța nu reține aplicabilitatea art.9 al.2 din Legea nr.241/2005.
Astfel, instanța constată că prejudiciul comis prin săvârșirea infracțiunii nu depășește echivalentul a 100.000 de euro pentru a se putea reține agravanta legală.
Din perspectiva prejudiciului în rechizitoriu se indică faptul că acesta ar fi de 330.957 lei (151.296 lei impozit pe profit și 179.661 lei TVA).
Suma astfel indicată nu atinge echivalentul a 100.000 de euro. În plus, instanța constată că prejudiciul constând în neplata impozitului pe profit datorat statului nu este corect calculat de organele fiscale.
Interesul inculpatului S în desfășurarea operațiunilor este determinabil prin prisma faptului că a încasat 1.125.261 de lei de la alta societate.
Plătind societății pentru zahăr undeva în jur de 1.020.000 de lei, diferența de aproximativ 100.000 de lei, ce ar fi trebuit remisă statului în contul obligației de plată a TVA, fiind însușită de inculpat, acesta încheindu-și astfel activitatea.
Acest prejudiciu nu depășește însă 100.000 de euro în echivalent și nu se poate reține astfel agravanta legală prevăzută de art.9 al.2 din Legea nr.241/2005.
Cum a motivat sanctiunea aplicata
În ceea ce privește infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 al.1 lit.f din Legea nr.241/2005 instanța se orientează la o pedeapsă îndreptată spre minimul prevăzut de lege.
Faptul că această infracțiune este comisă în strânsă legătură cu cealaltă, având scopul de favorizare a sa și de a îngreuna intervenția organelor de control fiscal și descoperirea mai rapidă a evaziunii fiscale.
prejudiciul este creat în special la bugetul de stat prin infracțiunea de evaziune fiscală sancționată de prevederile art.9 al.1 lit.b din Legea nr.241/2005.
Este suficientă pentru realizarea scopurilor pedepsei aplicarea uneia în cuantum de 2 ani și 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art.9 al.1 lit.f din Legea nr.241/2005 săvârșită.
Alte articole de acelasi autor:
Ce obligatii revin partilor in cazul descoperirii unor vicii aparente sau ascunse
Unele garantii in contractul de vanzare-cumparare;
-cum te aperi in instanta cand esti acuzat de neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati in traversarea drumului public;
-in ce consta reaua credinta in cazul savarsirii infractiunii de abandon-de familie si ce prevad celelalte infractiuni contra familiei;
– cand politia nu a probat ca s-a trecut pe culoarea rosie-a semaforului;
-in ce situatii se cere lamurirea ori completarea raportului de expertiza sau o noua expertiza;
-Cum procedam in cazul viciilor ascunse ale constructiilor in vederea tragerii la raspundere a persoanei vinovate
-in ce situatii este atrasa răspunderea pentru neîndeplinirea îndatoririlor părinteti;
–Daca sunteti audiat intr-un dosar penal,dupa ce reguli se face ascultarea,se pun intrebari,raspunsul si consemnarea declaratiei.
INTREABA UN AVOCAT SPECIALIZAT IN PENAL
0724260393
Cabinet avocat Bucuresti Tudor Ion, specializat in penal.
Contacteaza-ne acum, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro
Contacteaza-ne acum
Default content
Articol redactat de Avocat Tudor Ion
