Evaziune fiscala comisa de un inculpat care a acoperit prejudiciul.
Motivele instantei sa nu aplice cauza de nepedepsire
Infractiunea de evaziune fiscala, respectiv, cauzele nepedepsire si de reducere a pedepsei sunt prevazute in art.10 din Capitolul III din Legea 241/2005.
Respectiv, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat.
In aceasta situatie, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.
Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă.
Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale.
Se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.
Evaziune fiscala, exceptii
Dispoziţiile prevăzute mai sus nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1).
Cum apreciaza instanta suprema indeplinirea conditiilor prevazute de art.10 din Legea 241/2005
In acest sens exemplificam Decizia ÎCCJ nr. 9/2017 din 15 martie 2017 referitoare la dezlegarea unei chestiuni de drept.
Dacă art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în forma în vigoare până la data 1 februarie 2014, reglementează o cauză de nepedepsire/reducere a limitelor de pedeapsă cu caracter real sau personal.
A admis sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.
Stabileste că dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în forma în vigoare până la data 1 februarie 2014, reglementează o cauză de nepedepsire/reducere a limitelor de pedeapsă cu caracter personal.
A coperirea integrală a prejudiciului de către autorul infracțiunii de evaziune fiscală, realizată la un moment ulterior comiterii faptei.
Reprezintă o manifestare a conduitei după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, pe care legiuitorul a calificat-o ca fiind o cauză de nepedepsire.
Ori, de reducere a limitelor de pedeapsă, păstrându-i însă caracterul personal.
Situatii apreciate de instanta drept circumstante atenuante la evaziune fiscala
Legiuitorul a înțeles să includă și alte situații, împrejurări care pot fi apreciate de instanță drept circumstanțe atenuante judiciare, cu caracter personal.
La lit. a) a inclus și “eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii” (acea căință activă).
Atunci când sunt reținute, conduc la reducerea limitelor de pedeapsă la jumătate.
Art. 76 din Codul penal, în norma penală anterioară efectele reținerii acestei circumstanțe atenuante judiciare personale.
Au vizat reducerea limitelor de pedeapsă sau a cuantumului amenzii.
Nu puteau coborî sub anumite limite prin raportare la minimul special al pedepsei închisorii sau al amenzii).
Acoperirea integrală a prejudiciului, în condițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 conturează tot eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii.
Fiind incluse de legiuitor în categoria cauzelor de nepedepsire/ reducere a limitelor de pedeapsă, fără a le afecta prin acesta caracterul personal.
Cum apreciaza Curtea Constitutionala evaziunea fiscala
In mai multe decizii a respins excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005.
Curtea Constituțională a apreciat că „atitudinea procesuală concretă a persoanelor cercetate”, respectiv „comportamentul activ al inculpatului/învinuitului/făptuitorului.
In sensul diminuării consecințelor faptei săvârșite”, constituie o circumstanță personală.
Efectele produse doar asupra participantului care are un asemenea comportament activ.
În acest sens, instanța de contencios constituțional a reținut următoarele: „(…) Faptul că dispozițiile legale criticate stabilesc un regim sancționator diferit în funcție de atitudinea procesuală concretă a persoanelor cercetate.
Nu poate conduce la concluzia că justiția nu ar fi unică, egală și imparțială pentru toți.
Judecătorul, în limitele acestor principii, procedând la individualizarea regimului sancționator potrivit criteriilor obiective puse la dispoziție de lege.
Repararea prejudiciului
Legiuitorul este liber să acorde anumite măsuri de favoare cu caracter penal.
Condiționat de repararea prejudiciului cauzat tocmai pentru a încuraja comportamentul activ al inculpatului/învinuitului/făptuitorului în sensul diminuării consecințelor periculoase ale faptei penale săvârșite.
Dar și pentru a repune în circuitul bugetar sumele de bani ce au constituit obiectul prejudiciului.
Efectele acoperirii prejudiciului asupra participanților au fost lămurite de către instanța de contencios constituțional.
A analizat excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005.
Ce au invocat autorii exceptiei privind evaziunea fiscala
Autorii acestor excepții au invocat, în esență, încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1), art. 4 alin. (2) și art. 21 alin. (3) din Constituția României.
Cu referire la diferența de tratament juridic între inculpații care comit o infracțiune de evaziune fiscală de pericol și cei care comit o infracțiune de evaziune fiscală de rezultat.
Intre cei care dispun de mijloace financiare pentru a achita
prejudiciul până la primul termen de judecată și cei care nu dispun de resurse financiare.
Fapt ce creează o inechitate în fața legii și a autorităților publice, fiind încălcat și dreptul la un proces echitabil.
Fiind constantă jurisprudenței sale, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi constituționale.
Principiul egalitatii in drepturi
Curtea a reținut că este respectat principiul egalității în drepturi statuat prin art. 16 alin. (1) din Constituție.
Cauzele de reducere ori de înlocuire a pedepsei pentru faptele săvârșite se aplică fără nicio discriminare autorilor infracțiunii de evaziune fiscală care au acoperit prejudiciul în condițiile reglementate de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/20
Instanța de contencios constituțional a reținut într-o altă decizie că “nu se poate primi critica privind încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi.
Cazul de reducere a pedepsei prevăzut de textul de lege atacat se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situația art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 241/2005.
Adică autorilor unei infracțiunii de evaziune fiscală care, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, au acoperit integral prejudiciul cauzat prin fapta penală” (
Specificul infractiunilor de evaziune fiscala
Constituie o măsură de politică penală determinată de specificul infracțiunilor de evaziune fiscală, respectiv de necesitatea recuperării, cu celeritate, a sumelor datorate bugetului consolidat, și nu este de natură a aduce atingere dreptului la un proces echitabil (…). Faptul că de reducerea limitelor de pedepsei prevăzute de lege beneficiază numai învinuitul sau inculpatul care acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, nu are semnificația îngrădirii liberului acces la justiție.
Cel în cauză are posibilitatea de a se adresa instanțelor judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertate sau interesele legitime au fost încălcate.
Si de a beneficia de toate garanțiile procesuale prevăzute de lege, inclusiv în ceea ce privește latura civilă.
Partea interesată are deplină libertate să demonstreze existența, inexistența, respectiv întinderea prejudiciului, instanța fiind cea care în temeiul competenței sale constituționale (…).
Să decidă în cauză, pe baza probelor administrate, și asupra laturii civile (Decizia Curții Constituționale nr. 647 din 19 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 18 iulie 2012).
În sensul opiniei exprimate sunt și deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, ca instanță de recurs, apel sau în recurs în casație.
Instanța a reliefat în motivarea soluției caracterul de circumstanță personală al conduitei inculpaților de a acoperi integral prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
Studiu de caz cand se aplica prevederile art.10 din Legea evaziunii fiscale
S-a dispus incetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C od penal din 1969.
În baza art. 10 al. 1 din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 91 C od penal cu aplicarea art. 5 C od penal s-a aplicat inculpatului 1000 lei amendă administrativă.
În baza art. 10 al. 1 din Legea nr. 241/2005 cu aplicare a art. 5 C od penal s-a dispus înregistrarea în cazierul judiciar a amenzii administrative aplicate inculpatului.
S-a constatat acoperit integral prejudiciul cauzat părții civile.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Ce a retinut instanta despre evaziunea fiscala
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătorie s-a dispus trimitere in judecata pentru săvârșirea infracțiunii de stopaj la sursă, prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
În fapt s-a reținut că nu a virat la bugetul de stat suma de 7760 lei, reprezentând stopaj la sursă, corespunzător perioadei ianuarie 2011 – martie 2013.
Din verificarea evidenței contabile rezultă că sesizarea este întemeiată parțial, societatea a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 3589 lei, corespunzător perioadelor iulie 2011 – ianuarie 2012, aprilie 2012 – octombrie 2012 și ianuarie 2013 – martie 2013.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, recunoaștere ce se coroborează cu probele administrate în cauză, precizând că a preferat plata altor categorii de datorii către furnizori.
În cursul urmăririi penale, prejudiciul a fost acoperit.
Este evaziune fiscala daca inculpatul a fost sanctionat si intr-o cauza anterioara?
Învinuitul a mai fost sancționat pentru o faptă similară.
S-a apreciat ca fapta nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni .
S-a apreciat că situația de fapt expusă mai sus care evidențiază vinovăția inculpatului este dovedită cu următoarele mijloace de probă.
Plângerea ANAF proces verbal de verificare a documentelor financiar – contabile, înscrisuri, declarațiile inculpatului coroborate cu raportul de expertiza judiciara contabila
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului care, în calitate de administrator nu a plătit, în termen legal, suma de 3589 lei, reprezentând stopaj la sursă.
In condițiile prezentate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal
Legea penala mai favorabila
Instanța a constatat că, în speță, vechile reglementări sunt mai favorabile.
În ceea ce privește infracțiunea pentru care s -a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005.
Instanța a apreciat că inculpatului îi sunt incidente prevederile art. 10 din același act normativ cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal pentru următoarele motive:
Potrivit art. 10 din Legea nr. 241/2005 care a fost modificată prin Legea nr. 255/2013 ce a intrat în vigoare la 01.02.2014.
In cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscla prevăzute la art. 8 și 9.
Dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretențiile părții civile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.
Prevederile anterioare ale legii evaziunii fiscale
Anterior acestei modificări art. 10 prevedea că ă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat.
Limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.
Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă.
Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.
Prin urmare, instanța a apreciat față formularea din art. 10, anterioară modificării din 1 februarie 2014, că legiuitorul a dorit aplicarea art. 10 la toate infracțiunile din Legea evaziunii fiscale.
Motiv pentru care a și făcut precizarea „ prevăzute de prezenta lege ”.
Iar în noua reglementare a stipulat în mod expres că această cauză de nepedepsire este aplicabilă doar infracțiunilor de evaziune fiscala prevăzute de art. 8 și 9 din Lege.
Noua reglementare a legii
Totodată prevederile art. 10 alin. 2 arată că: „Dispozițiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică in urmatoarea situatie.
Dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1).”
Prin urmare, trimiterea se face la întreaga sferă a infracțiunilor, nu doar la art. 9 sau la infracțiunile de evaziune fiscala.
Instanța a constatat că prin ordonanța Parchetului s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005.
Din motivarea ordonanței susmenționată rezultă că soluția de scoatere de sub urmărire penală s-a întemeiat pe aprecierea procurorului că în cauză sunt incidente prevederile art. 10 lit. b/1 C.p.p..
Fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și s-a aplicat inculpatului o amendă administrativă.
Prin urmare, instanța a constatat că inculpatul nu a beneficiat de o cauză de nepedepsire prevăzută de art. 10 din Legea nr. 241/2005, soluția de scoatere de sub urmărire penală având alt temei legal.
Inculpatul a achitat integral prejudiciul înainte de primul termen de judecată ( încă din faza de urmărire penal ă ).
Făcându-se aplicarea și a principiului legii penale mai favorabile, a dispus încetarea procesului penal
Apelul Parchetului pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
A invocat faptul că în cauză nu se impunea încetarea procesului penal pentru infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 .
Inculpatul a mai beneficiat de prevederile art. 10 din Legea nr. 241/2005 , fiindu-i aplicată anterior o sancțiune cu caracter administrativ prin Ordonanța nr. 3512/P/2011 a Parchetului
De asemenea, pe de altă parte s-a mai invocat că infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 nu este o infracțiune de evaziune fiscala.
Ci o infracțiune în legătură cu aceasta, aspect rezultând din interpretarea deciziei nr.8/21.02.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție .
A solicitat admiterea apelului, desființarea hotărâri apelate, condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată, aplicând dispozițiile vechiului Cod penal.
Apelul declarat de Parchet este fondat
Curtea reține că prima instanță a reținut corect situația de fapt, pe baza probatoriilor administrate în cauză.
Fapta inculpatului a fost încadrată corespunzător din punct de vedere juridic.
Curtea apreciază că acesta este întemeiat.
In mod greșit prima instanță dispunând încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului .
Incidența cauzei de nepedepsire instituită de art. 10 din Legea nr. 241/2005 este limitată expres la infracțiunile de „evaziune fiscala prevăzute de lege.
Aplicarea acesteia la alte infracțiuni din legea respectivă nefiind posibilă.
Alte articole de acelasi autor:
-In ce poate consta consilierea de cate un avocat specializat in dreptul muncii
-Din ce motive este bine sa se rezerve dreptul de uzufruct sau abitatie la instrainarea unei locuinte si ce greseli trebuie evitate
-Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice
-Clauza de confidentialitate poate fi retrasa daca nu sunt indeplinite conditiile pentru care s-a acordat
-Pentru ce motive instanta a acordat despagubiri pentru accidentul rutier desi societatea de asigurare a sustinut ca nu s-a dovedit ca piatra care a sărit în parbriz aparține vehiculului ce a proiectat-o în parbriz.
–Ce date nu trebuie sa lipseasca de la o actiune pentru majorarea pensiei de intretinere;
–Ce prevede legea despre independenta sotilor si controlul corespondentei celuilalt sot;
Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil;
-In ce conditii se apreciaza ca divortul este din culpa unuia dintre soti;
Articole recomandate
-Ce prevede Codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara;
Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
-Renuntarea la judecata.
–In ce situatii casatoria se desface din culpa sotilor si ce trebuie dovedit;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
INTREABA UN AVOCAT
https://avocat-tudor.ro
0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com
Cabinetul de avocat Tudor Ion acorda consultanta in drept penal.
Adresati-va cu incredere, pentru a ne contacta, click aici sau e mail
Contacteaza-ne acum
Default content
Articol redactat de Avocat Tudor Ion
