Stiri
6.3 C
Buzău

Daca nu s-a creat prejudiciu fapta nu constituie evaziune fiscala

Data:

Daca s-a creat prejudiciu prin evaziune fiscala, acesta trebuie acoperit,.

In caz contrar inculpatul poate suporta rigorile Legii nr. 241/2005, privind combaterea evaziunii fiscala.

In acest sens, in art. 9 din Legea nr.241/2005 se prevad mai multe infractiuni prin care se comite prejudiciu prin evaziune fiscala:

-fapta de a omite, în tot sau în parte, ori evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate;

-evidenţierea în actele contabile sau alte documente legale a cheltuielilor care nu au bază operaţiuni reale;

-sustragerea de la efectuarea verificărilor ñnanciare, fiscale sau vamale.

Modalitatea se realizeaza prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexact cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.

Cabinetul de avocat Tudor Ion, sediul Bucuresti, servicii avocatiale in litigii drept penal

Prejudiciu prin evaziune fiscala prin  modul de declarare a sediului

In ce priveste ultima dintre infractiunile mai sus mentionate, scurte precizari despre termenii folositi.

Prin domiciliu fiscal se înţelege:

-pentru persoanele fizice:

adresa unde îşi au domiciliul, potrivi legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu;

-pentru persoanele juridice:            sediul social sau locul unde se exercită gestiunea administrativă şi conducerea efectivă a afacerilor, în cazul în care acestea nu se realizează la sediul social declarat;

-pentru asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică:    adresa persoanei care reprezintă asocierea sau entitatea, iar în lipsa unei asemenea persoane, adresa domiciliului fiscal al oricăruia dintre asociaţi.

Prejudiciu evaziune fiscala, elementele constitutive ale infractiunii

Documentele în care se inserează date fictive privind sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate vor reprezenta obiectul infractiunii.

Subiect al infractiunii in cazul societăţii cu răspundere limitată va fi asociatul unic sau împuternicitul societăţii, pentru oricare alt tip de societate, respectiv administratorii ori mandatarii. 

Actul material interzis de lege il reprezinta sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale.

Modalitatea de comitere a faptei.

Prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă făcută de contribuabili sau de împuterniciţii acestora cu privire la sediul unei societăţi comerciale.

Ori la sediul secundar, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Declaraţia trebuie făcută în faţa organelor fiscale iar prin sustragere se  creaza posibilitatea pentru contribuabil de a săvârşi acte de evaziune fiscală fără a fi descoperit. 

Deoarece organele fiscale nu îi cunosc sediul real.

 Prejudiciu prin evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr.241/2005

Inalta Curte de Casatie si Justitie  a retinut urmatoarele.

Nu poate fi reţinută cand îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.

Astfel, potrivit textului de lege, fapta constituie infracţiune doar dacă prin săvârşirea ei s-a produs un prejudiciu.

Or, prin neînregistrarea în contabilitate a sumei, nu a fost prejudiciat bugetul statului, astfel că nu suntem în prezenţa acestei infracţiuni.

Ca instanta de fond, Tribunalul a dispus condamnarea inculpatului R.V.C. la 500 lei amendă penală pentru infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută şi pedepsită de art. 6 din Legea nr. 241/2005, 

A pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 631 C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen..

L-a achitat pe inculpatul R.V.C. pentru infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 9.358 lei către partea civilă A.N.A.F., prin D.G.F.P. 

Ce a retinut instanta de fond despre lipsa prejudiciului

În argumentarea soluţiei s-a reţinut că inculpatul, în calitate de administrator la SC R.C.C. SRL, a dispus utilizarea sumelor reţinute şi destinate bugetului consolidat al statului în alte scopuri.

Plată facturi, plată utilaje.

Nu a înregistrat în contabilitate suma de 5.400 lei

În cauză s-au formulat cereri de constituire de parte civilă decătre partea vătămată Statul Român – A.N.A.F

Analizând actele şi lucrările aflate la dosarul cauzei, tribunalul a reţinut următoarea stare de fapt.

Inculpatul R.V.C., în calitate de administrator a reţinut de la salariaţi şi nu a virat la bugetul de stat, contribuţia individuală de asigurări sociale, contribuţia individuală a salariaţilor de asigurări de şomaj.

De asemenea, contribuţia pentru asigurările de sănătate şi impozitul pe venituri din salarii.

Inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei, a  încercat să recupereze o parte din prejudiciu.

In ce a constat prejudiciul creat prin evaziune fiscala

S-a reţinut că fapta inculpatului de a reţine şi a nu vărsa la bugetul de stat sumele reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 241/2005.

A avut în vedere criteriile de individualizarea pedepsei, cu referire la persoana inculpatului, poziţia procesuală de recunoaştere, dispoziţia manifestată de inculpat în a recupera prejudiciul produs.

Tribunalul a apreciat că scopul pedepsei, poate fi atins şi prin aplicarea unei amenzi penale în cuantum de 500 lei.

În ceea ce priveşte fapta de evaziune fiscală prevăzută de art. 9alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, tribunalul a constatat că acesteia îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.

Astfel, potrivit textului de lege care incriminează fapta săvârşită, fapta constituie infracţiune doar dacă prin aceasta s-a produs un prejudiciu.

Or, prin neînregistrarea în contabilitate a sumei de 5.400 lei, nu a fost prejudiciat bugetul consolidat al statului, astfel că în cauză nu suntem în prezenţa unei infracţiuni.

Ce a retinut instanta de apel despre lipsa prejudiciului

Împotriva acestei soluţii a declarat apel D.G.F.P. pentru Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice.

A solicitat modificarea hotărârii, în sensul obligării inculpatului şi la plata accesoriilor calculate până la data plăţii efective a prejudiciului.

In conformitate cu prevederile art. 119 alin. (1) şi art. 120 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003.

 Deşi a fost legal citată pe parcursul derulării procedurilor în faţa instanţei de fond, partea civilă nu a invocat un alt cuantum al prejudiciului şi nici nu a solicitat obligarea inculpatului la plata accesoriilor.

Potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (2) C. proc. pen., constituirea de parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale şi în faţa primei instanţe până la citirea actului de sesizare.

În consecinţă, în mod corect instanţa de fond a acordat daunele materiale părţii civile în limitele pretenţiilor formulate.

Faptul că sumele datorate de inculpat părţii civile sunt purtătoare de accesorii nu justifică acordarea acestora.

Nu au fost solicitate în termenul prescris de lege în cadrul procesului penal.

 Curtea, în temeiul art. 379 alin. (1) pct. 1lit. b) C. proc. pen., a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă D.G.F.P. 

Cum a motivat achitarea instanta de recurs pentru lipsa prejudiciului

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs partea civilă A.N.A.F., prin D.G.F.P.

 Prin motivele de recurs depuse în scris la dosarul cauzei, recurenta critică modul de soluţionare a laturii civile a cauzei.

A apreciat că prejudiciul produs prin fapta inculpatului nu a fost corect stabilit de către instanţele anterioare.

Recurenta-parte civilă reiterează cele invocate şi în apel, susţinând că inculpatul R.V.C. trebuia obligat şi la plata accesoriilor calculate până la data plăţii efective a prejudiciului.

Recurenta solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor anterioare şi obligarea inculpatului şi la plata accesoriilor calculate până la data plăţii efective a prejudiciului.

Inalta Curte a analizat decizia penală recurată, prin prisma motivelor invocate,cât şi din oficiu, în limitele cazurilor de casare

A constatat că recursul declarat în cauză este nefondat, fiind respins ca atare.

Înalta Curte a reţinut că în mod corect instanţa de fond a ţinut cont la stabilirea prejudiciului cauzat bugetului de stat prin fapta inculpatului.

În ceea ce priveşte fapta de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, instanta a constatat că acesteia îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii. 

 Prejudiciu prin evaziune fiscala, modificari survenite in ultima perioada

La data de 01.04.2021 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 55/2021 privind modificarea Legii nr. 241/2005 prin care s-a urmarit modificarea dispozițiilor anterioare.

Referitor la săvârșirea unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, situatia cand în  cursul urmăririi penale sau al judecății, prejudiciul cauzat este acoperit integral,.

Iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale se poate aplica pedeapsa cu amenda.

 Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda.

O altă modificare a constat în introducerea la art. 10 a alin. 1care prevede că ,,Dispozițiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin. (2) și (3)”.

Alte articole de acelasi autor:

Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;

-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;

In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident;

– Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;

Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;

Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine.

https:/avocat-tudor.ro

0724260393

Avocat Bucuresti

Cabinetul de avocat Tudor Ion va ofera servicii avocatiale in drept penal.

Adrwsati-va cu incredere Cabinetului nostru, luati legatura cu noi, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro

Contacteaza-ne acum

Default content






    Articol redactat de Avocat Tudor Ion

    Distribuie postarea:

    Popular

    Categorii

    Mai mult articole ca asta
    Legate de

    Explorând terapii alternative pentru o sănătate optima

    În căutarea echilibrului și a stării de bine, tot...

    Cum să alegi cel mai bun curs social media pentru afacerea ta

    Ești în căutarea acelui curs de social media care...

    Cum contribuie platformele de cursuri live la dezvoltarea personală și profesională

    Una dintre modalitățile inovatoare și eficiente de a investi...

    Filantropia și Impactul Social: Cum Donațiile Pot Schimba Lumea

    Filantropia este o forță puternică de transformare a lumii...