Contestarea actului administrativ, inclusiv cel fiscal, implica respectarea cerintelor prevazute lege. Omiterea unora, poate conduce la anularea cererii.
Contestarea actului administrativ se poate face in cazul in care solicitantul este nemultumit de actul respectiv.
De exemplu, poate cere anularea unui proces verbal de contraventie, a unui act administrativ fiscal, autorizatie de construire, printr-o cerere de anularea acestuia în instanță.
Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ stabilește termenele in care pot fi introduse cererile prin care sunt atacate acte ale administrației publice, în contencios administrativ.
Inainte de a se adresa instantei, solicitantul trebuie sa respecte o procedura prealabilă prin care cere revocarea actului administrativ organului emitent.
Daca răspunsul dat solicitantului este nefavorabil, in termenul prevazut de lege solicitantul poate cere anularea actului, în contencios.
Cerinte, la contestarea actului administrativ in instanta
Pentru chemarea in judecata in contencios petentul investeste instanta de contencios administrativ .
Potrivit art. 196 C.proc.civ, cererea de chemare în judecată trebuie sa indeplineasca anumite cerinte de forma si fond.
Sa cuprinda numele şi prenumele, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului.
In caz contrar aceasta este nulă.
In practica instantelor de contencios se intalnesc cazuri in care cererea de chemare in judecata nu indeplineste aceste cerinte.
Ele vor putea fi constatate, pentru ca, instanta va dispune verificarea cererii şi regularizarea acesteia, conform art.200 Cod procedura civila.
Astfel, completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197.
Când cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile.
Se face menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii.
Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3).
Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (2), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.
Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
Studiu de caz privind lipsa semnaturii la contestarea actului administrativ
Instanţa de fond a anulat cererea de chemare în judecată, formulată de petenta în contradictoriu cu pârâtul pentru lipsa semnăturii.
A constatat că petenta a fost informată asupra omisiunilor din cererea de chemare în judecată, respectiv, lipsa semnaturii.
A fost informată si cu privire la sancţiunea susceptibilă a fi aplicată.
Aceasta nu a complinit lipsurile, respectiv nu s-a prezentat personal în vederea semnării cererii de chemare în judecată. Nici nu a depus la dosarul cauzei două exemplare semnate ale cererii.
Împotriva sentinţei civile, apelanta-petentă a declarat apel.
Ce a solicitat in apel la contestarea actului administrativ
Admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate, cu consecinţa anulării procesului-verbal de contravenţie.
Apelanta-petentă arată că instanta de fond in mod greşit a dispus anularea cererii de chemare in judecata
Instanta trebuia prin rolul sau activ, sa dispună citarea din nou a petentei pentru a se lamuri asupra situatiei de fata avand o imagine clara in soluţionarea spetei deduse judecaţi.
Ca, datorita si situatiei creeate de pandemia din tara nostra, este destul de dificil de respectat atat programul in care se incadreaza funcţionarea institutiilor cat circulaţia persoanelor.
Celelalte lipsuri din cererea ce chemare in judecata se puteau complini in timpul judecaţii.
Fara a prejudicia in vreun fel instanta de judecata in soluţionarea pricinii, mai mult cel prejudiciat fiind chiar pettitionarul, atat prin procesul-verbal de contravenţie cat si prin nejudecarea cauzei.
Aceste aspecte nu au fost avute in vedere de instanta de fond, situatie ce a condus si la pronunţarea unei asemena hotarari judecătoreşti, care nu corespunde cu realitatea.
Motivele pentru care instanta a respins apelul privind contestarea actului administrativ
Tribunalul a constatat ca apelanta, la termenul din 29.10.2020, a fost citata cu mentiunea sa se prezinte personal la termenul urmator .
Sa semneze cererea de chemare in judecata ori sa depuna la dosarul cauzei doua exemplare semnate ale cererii, sub sanctiunea anularii cererii pentru lipsa semnaturii.
Petenta nu s-a conformat dispozitiilor instantei, astfel ca in mod legal si temeinic , instanta de fond a dispus anularea cererii de chemare in judecata pentru lipsa semnaturii
Fata de aceste aspecte, în raport de dispoziţiile art. 480 NCPC instanta va respinge apelul declarat de apelanta.
Studiu de caz privind lipsa obiectului cererii de contestarea actului administrativ
Instanta s-a referit la dispozitiile art. 196 (Nulitatea cererii) C.pr.civ..privind cererea de chemare in judecata.
Cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nula.
Analizând excepţia nulităţii cererii, excepţie ridicată din oficiu, faţă de lipsa obiectului cererii, raportând art. 32, 194, 196 C.pr.civ. la circumstanţele speţei.
Tribunalul constată că excepţia procesuală analizată este întemeiată.
La momentul sesizării instanţei si la cele două termene acordate în faţa Tribunalului, reclamantul nu a indicat care este actul administrativ contestat.
Stiut fiind faptul că actul administrativ poate fi atât cu caracter normativ, cât şi cu caracter individual.
Iar în raport de caracterul acestuia devin incidente reguli distincte de sesizare a instanţei de contencios administrativ.
Art. 7 din Legea nr. 554/2004, respectiv art. 268 şi 281 din Codul de procedură fiscala.
Din nemulţumirile exprimate de reclamant pe cererile din dosar s-ar putea contura o contestare a unui act administrativ normativ (neindividualizat).
Dar, la fel de bine şi o contestare a unui act administrativ cu caracter individual (de asemenea, neindividualizat).
Pentru aceste motive, admite excepţia lipsei de obiect, excepţie ridicată din oficiu.
Anulează cererea de chemare în judecată formulată de reclamant pentru lipsa obiectului.
Contestarea actului in contenciosul administrativ fiscal
S-a afirmat ca statul reprezinta un adevarat creditor al contribuabililor dat fiind ca le ridica o parte din venit, profit sau avere.
In acelasi timp este avantajat de pozitia sa de superioritate fata de contribuabil.
El initiaza si face legea, organizeaza forta publica, controleaza platitorii de impozite si tot el apreciaza daca acestia respecta legea.
Se intampla insa ca obiectul obligatiei fiscale, respectiv, obligatia de plata a unui impozit, taxe, contributie, impozit, penalitati a fost calculat in mod eronat de reprezentantii statului.
In aceste situatii, actul administrativ fiscal, şi decizia de soluţionare a contestatiei pot fi atacate in instanta pe motiv ca sunt vătămătoare pentru contribuabil.
Prin urmare, legea da posibilitate contribuabilului/platitorului sa introduca o cerere de chemare in judecata, sa solicite anularea actului administrativ care ii vatama drepturile.
In astfel de cazuri, dispozitiile principale care reglementeaza judecata în contenciosul administrativ fiscal în instanta sunt cele din Legea contenciosului administrativ.
Lipsa elementelor prevazute in art.194 din Codul civil
Daca nu sunt îndeplinite condiţiile de fond ale cererii contestaţia poate fi respinsa, in acest fiind dispozitiile art. 280 alin. (1) Codul de proc. Fiscal.
-numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul.
-CNP sau, după caz, CUI, numărul de înmatriculare în registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice;
-contul bancar ale reclamantului precum şi ale pârâtului.
Dacă reclamantul locuieşte în străinătate se precizeaza şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces.
In cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional.
Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
-obiectul cererii şi valoarea lui.
– arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea.
Specific chemarii in judecata in contencios, contribuabilul să considere că a fost lezat în drepturile sale.
-semnătura.
Cererile din materia contencios, aspecte specifice
Persoanele vătămate prin actele administrative emise de autoritățile publice trebuie să respecte procedura de atacare a acestora.
Practic, acesta va solicita autorităţii publice emitente revocarea, în tot sau în parte, a actului respectiv.
Documentele necesare la introducerea cererii de chemare in judecata in contencios
Reclamantul anexează la cerere copia actului administrativ pe care îl atacă.
De asemenea, răspunsul autorităţii publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale.
In cazul cand reclamantul nu a primit raspuns, va depune la dosar copia cererii, certificată prin numărul şi data înregistrării la autoritatea publică.
De asemenea, înscrisuri care fac dovada îndeplinirii procedurii prealabile, dacă acest demers era obligatoriu
Obiectul cererii de chemare in judecata poate consta in urmatoarele:
-constatarea nelegalităţii operaţiunilor administrativ ce au stat la baza actului administrativ fiscal.
Raportul de inspecţie fiscala, avizul emis de un alt organ fiscal, dacă acesta este necesar, recunoaşterea dreptului sau interesului legitim pretins.
După caz, obligarea organului fiscal să emită un act administrativ fiscal referitor la acesta.
In expunerea motivelor de fapt şi de drept ale cererii se va descrie situatia de fapt precum şi argumentele în drept.
Acestea pot fi, încălcarea de către organul fiscal a Codului fiscal, Codul de procedură fiscală, Normele Metodologice, o hotărâre nelegală a unui consiliu local în materia taxelor şi impozitelor locale.
Ce se poate cere
-anularea actului administrativ pentru ipoteza in care a fost soluţionată contestaţia, eventual suspendarea sa;
-constatarea nelegalităţii operaţiunilor administrative ce au stat la baza emiterii actului administrativ fiscal;
-in situatia in care nu a fost soluţionată contestaţia, se poate solicita obligarea organului de soluţionare la soluţionarea contestaţiei;
– titlul de creanţă sau alte acte administrative fiscale
-repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale.
Soluţiile pe care le poate da instanţa în cazul actului administrativ
Anularea totală/parţială a actului.
Obligarea autorităţii la emiterea – unui act administrativ/înscris,
Cenzurarea legalităţii operaţiunilor administrative premergătoare,
Acordarea de daune materiale şi morale.
Alte articole de acelasi autor
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident;
– Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
Cabinetul de avocat Tudor Ion va poate ajuta in litigii de contencios administrativ.
Responsabilitate, profesionalism,loialitate fata de client.
https://avocat_tudorion@yahoo.com
0724260393
Luati legatura cu noi, clic aici sau e mail office@avocat-tudor.ro
Contacteaza-ne acum
Default content
Articol redactat de Avocat Tudor Ion
