Care este imbibatia alcoolica relevanta la dubla prelevare a mostrelor biologice efectuata unui conducator auto
Daca sunteti depistat ca ati condus un vehicul sub influenta alcoolului in scopul stabilirii imbibatiei alcoolice aveti posibilitatea prevazuta de lege a dublei prelevari de probe biologice.
Desigur ca va ganditi care dintre acestea prezinta o imbibatie alcoolica mai scazuta, dat fiind ca in raport de valoarea rezultata se stabileste daca fapta reprezinta infractiune sau contraventie, precum si proportionalitatea acestora.
In reglementarea anterioara, dispozitiile art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 referitoare la metodologia de stabilire a intoxicatiei etilice pentru stabilirea fazei intoxicatiei (absorbtie sau eliminare) si a ratei de eliminare individuala exista posibilitatea solicitarii unei expertize de estimare retroactiva a alcoolemiei, ceea ce a condus uneori la solutii favorabile.
- Prevederile noului Codului penal au ingradit insa aceasta posibilitate si au
modificat dispozitiile legale în ceea ce priveşte momentul în care este necesară existenţa îmbibaţiei alcoolice în sângele conducătorului auto.
-astfel, daca in reglementarea anterioară îmbibaţia alcoolică peste limita prevăzută de lege trebuia să se găsească în sângele conducătorului auto la momentul conducerii autovehiculului, in actuala reglementare se prevede că momentul relevant este cel al prelevării mostrelor biologice.
In acest sens, art.336 alin.1 din Noul Cod penal dispune: constituie infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 gr./l alcool pur în sânge.
-in acelasi sens, art.190 alin.8 din Codul de procedură penală prevede ca:”în cazul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe, recoltarea de probe biologice se efectuează din dispoziţia organelor de constatare şi cu consimţământul celui supus examinării (…), în cel mai scurt timp, într-o instituţie medicală, în condiţiile stabilite de legile speciale”;
-art.9 alin.1 din Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea şi transportul probelor biologice în vederea probaţiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.1512 din 20 decembrie 2013, intrate în vigoare la data de 19 ianuarie 2014, recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau a prezenţei în organism a drogurilor urmând a se va face în cel mai scurt timp posibil de la producerea evenimentului.
- Pe de alta parte, aparent in contradictie,conform Normelormetodologice
privind recoltarea, depozitarea şi transportul probelor biologice în vederea probaţiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1512/2013, la art. 10 alin. (1) se prevede că pentru determinarea alcoolemiei se vor recolta două probe de sânge.
- Pentru clarificarea situatiei descrise mai sus, Inalta Curte de Casatie si
Justitie a fost sesizata de catre instanta de judecata si Ministerul Public pentru a raspunde la problema de drept in ce priveste rezultatul alcoolemiei cu relevanţă penală în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice.
La pronuntarea solutiei asupra chestiunii de drept supuse dezlegării Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat opinii ale instantelor de judecata si analizate punctele de vedere primite din partea Universităţii din Bucureşti, Institutul Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici”, Brigada de Poliţie Rutieră şi Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie precum si analizata jurisprudenta nationala, a Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Prezinta relevanta, dat fiind ca expertiza reprezinta o proba stiintifica, importanta, punctul de vedere al Institutului National de Medicina Legala Mina Minovici din care a rezultat ca valoarea probatorie pentru existenta intoxicatiei etilice este data de valoarea alcoolemiei din prima proba de sange prelevata, argumentele fiind urmatoarele:
-singura modalitate stiintifica de stabilire a gradului unei intoxicatii etilice este cea prin analiza sangelui din proba prelevata, iar valoarea probatorie a expertizei privind estimarea retroactiva a alcoolemiei a fost mult exagerata, interpretarea retroactiva a alcoolului nefiind o expertiza uzuala in tarile europene si fiind admisa foarte rar.
-deoarece este imposibil de cuantificat toti factorii ce contribuie in metabolism, se aplica modele de calcul si de exprimare grafica simplificate, estimative sau rezultate din medii statistice. Acesta reprezinta, un prim argument pentru caracterul relativ al unei interpretari retroactive a alcoolemiei.
-caracterul speculativ al acestui tip de expertiza. Pentru a reconstitui metabolismul unei anumite cantitati de bautura, aceasta trebuie cunoscuta in mod obiectiv, precum si toate circumstantele consumului de alcool respectiv. Dar, in toate aceste cazuri, informatiile sunt furnizate de catre inculpat iar la o anumita alcoolemie, stabilita indubitabil prin analiza de laborator, se poate ajunge printr-o infinitate de variante de consum. In mod implicit, intr-un moment anterior, vor exista o infinitate de posibile concentratii. Asadar, prin acest tip de expertiza se concluzioneaza ca daca persoana ar fi consumat bauturile alcoolice declarate, ar fi putut avea o anumita alcoolemie in momentul incriminat. Alcoolemia recalculata nu reflecta valoarea reala, ci doar una teoretic posibila, rezultata numai din acel consum declarat;
-veridicitatea declaratiei de consum nu poate fi verificata stiintific, neexistand criterii certe in acest sens. Datele din declaratiile de consum sunt subiective si pot fi mai mult sau mai putin reale, indiferent de buna-credinta a faptuitorului, mai ales datorita faptului ca sunt precizate dupa o lunga perioada de timp (luni sau chiar ani), in majoritatea cazurilor declaratiile fiind incomplete, improbabile, nereale sau uneori de-a dreptul aberante.
-in aproape toate cazurile in care s-au obtinut rezultate sub limita de infractiune prin recalculare, declaratiile de consum au fost nereale, dar nu au existat argumente stiintifice pentru a mentiona acest lucru. Or, aceste cazuri nu sunt izolate, reprezentand intre 1/2 pana la 1/3 din totalul acestor expertize, in ultimii ani.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat ca in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel din prima prelevare, considerentele fiind urmatoarele:
-art. 336 alin. (1) din Codul penal fixeaza un unic moment al determinarii imbibatiei de alcool in sange, respectiv momentul prelevarii primei mostre biologice, aspect care insa nu este in contradictie cu dispozitiile din Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea si transportul probelor biologice in vederea probatiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezentei in organism a substantelor sau a produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora in cazul persoanelor implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.512/2013 (art. 1 si 10), potrivit carora pentru determinarea alcoolemiei se impunea recoltarea a doua probe de sange la un interval de o ora una fata de cealalta.
-recoltarea a doua probe de sange, in vederea determinarii alcoolemiei, a facut parte din metodologia de stabilire a intoxicatiei etilice si a fost utila pentru stabilirea fazei intoxicatiei (absorbtie sau eliminare) si a ratei de eliminare individuala, in perspectiva solicitarii expertizei de estimare retroactiva a alcoolemiei, in cazul solutiei legislative adoptate in vechile dispozitii ale art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002.
-prin modificarea continutului infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, legiuitorul a urmarit, asa cum rezulta si din expunerea de motive a noului Cod penal, eliminarea posibilitatii unei recalculari ulterioare a imbibatiei de alcool in sange, in scopul eliminarii inconvenientelor create de aceasta recalculare.
In actuala reglementare ina, legiuitorul da relevanta penala valorii alcoolemiei la momentul prelevarii primei mostre biologice, moment situat in timp imediat, consecutiv actiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul. In acest sens sunt si dispozitiile art. 190 alin. (8) din Codul de procedura penala, care, referindu-se la recoltarea de probe biologice, in cazul infractiunii prevazute in art. 336 alin. (1) din Codul penal, utilizeaza sintagma: “in cel mai scurt timp”.
-in timp ce rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este dat de momentul prelevarii primei mostre biologice, dispozitiile art. 102 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice mentin in continuare relevant pentru atragerea raspunderii contraventionale momentul conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul de catre un conducator auto care are o imbibatie alcoolica de cel mult 0,80 gr./l alcool pur in sange, aspect ce impune prelevarea a doua mostre biologice in vederea efectuarii unui eventual calcul retroactiv al alcoolemiei.
Cabinet avocat Tudor Ion
0724260393
www.avocat-tudor.ro
Articol redactat de Avocat Tudor Ion
